Grindeanu insistă cu reforma de care fuge Bolojan. Reorganizarea administrativ-teritorială blocată de interese politice și dificultăți legislative

Sorin Grindeanu susține că este nevoie de o reformă reală a administrației publice care să implice reorganizarea administrativ-teritorială și digitalizarea. Este măsura de care actualul premier fuge, deși este dorită de majoritatea cetățenilor. 

Preşedintele PSD a declarat că România are nevoie de reforme reale şi, în acest sens, a vorbit despre reorganizarea administrativ-teritorială. Sorin Grindeanu a declarat că este nevoie de o discuție cu privire la comasarea comunelor mici şi despre digitalizare. Măsura este dorită atât de cetățeni, cât și de mediul de afaceri, însă nu și de premierul Ilie Bolojan.

Înainte de alegerile prezidențiale de la începutul lui 2025, reforma administrativ-teritorială a fost promisă de politicienii de toate culorile. Rând pe rând, candidații partidelor dădeau asigurări că reforma reprezintă o prioritate pentru reducerea deficitului. Au fost doar promisiuni fără acoperire, căci 2025 a trecut fără ca un astfel de proiect să fie pus în dezbatere.

Sorin Grindeanu propune reforma administrativ-teritorială

În mai multe rânduri, Ilie Bolojan și-a arătat preferința pentru creșterea poverii fiscale pe cetățeni, prin majorarea taxelor și impozitelor locale, și pentru concedierile colective în administrația locală. În opinia sa, abia dacă aceste măsuri nu dau rezultate s-ar putea ajunge la reforma administrativ-teritorială.

„Trebuie să vedem dacă sistemul de taxe și impozite, așa cum a fost schimbat anul acesta, acoperă necesităţile. Pentru că ăsta a fost unul din argumentele care au stat la baza propunerii de a mări taxele şi impozitele locale. Ce pot să vă spun în schimb, la fel de apăsat, este că România are nevoie de o reformă a administraţiei publice locale. Reforma nu înseamnă să dai oamenii afară, reforma este, în primul rând, legată de servicii publice”, a declarat Sorin Grindeanu la Târgovişte, după întâlnirea regională a PSD Sud Muntenia.

„Pot să dau toţi angajaţii unei primării afară, dar întrebarea care rămâne e dacă mai asigură acea primărie servicii publice decente pentru cetăţeni. Eu spun că nu. Vorbim de reforma administraţiei publice locale? Păi atunci trebuie să vorbim, poate, şi de comasări de UAT-uri, de digitalizare. Atunci de-abia vorbim de reforme. Până atunci, vorbim de o bucurie bolnavă, din punctul meu de vedere, a unora de a concedia oamenii şi de a le reduce salariile. Asta nu e reformă. Asta este pur şi simplu o concediere în masă”, a precizat Grindeanu.

Liderul PSD explică de ce s-a opus măsurilor

Sorin Grindeanu a explicat de ce nu a fost de acord cu măsurile propuse de Ilie Bolojan și susținătorii săi din PNL și USR cu privire la administrația publică. Potivit spuselor sale, reprezentanții guvernului Bolojan au motivat nevoia de concedieri colective în administrație prin faptul că au fost angajate rude și amante ale politicienilor. Or, a spus el acest lucru trebuie să fie sancționat la vot.

„Noi am trecut în vară printr-un heirup, pus pe aleşii locali, pentru adoptarea aşa-numitului pachet al administraţiei publice locale. (…) De ce era nevoie de acest pachet? Pentru că noi trebuie să dăm oameni afară din primării, fiindcă în general în primări sunt neamuri sau amanteTrebuie să nu mai finanţăm Anghel Saligny pentru mii de proiecte adresate autorităţilor publice locale, fiindcă primarii vor proiecte în Anghel Saligny, fiindcă vor să fure. Cam asta am văzut în vară, justificarea care venea dinspre Palatul Victoria”, a mai spus liderul PSD

El a subliniat că cine fură trebuie să fie depistat, anchetat și să meargă la pușcărie. La fel, cei care au folosit funcțiile publice pentru a-și promova rudele și amantele ori clientela de partid, trebuie să fie sancționați de electorat.

„Cine fură în viaţa asta să plătească, să meargă la puşcărie. Cine şi-a angajat amante sau neamuri la primărie, o să fie sancţionat la vot de către cetăţeni”, a subliniat Grindeanu.

Reoganizarea administrativă, propusă de Sorin Grindeanu, dorită de români

Reforma administrativ teritorială, la care face referire și Sorin Grindeanu este dorită de majoritatea românilor, conform unui sondaj de opinie INSCOP. Dată publicității la începutul lunii martie, cercetarea arată că 59,3% dintre respondenți consideră că reforma administrativ-teritorială, inclusiv comasarea localităților, ar îmbunătăți serviciile publice. Un procent de 36,5% sunt de părere că nu ar produce efecte pozitive.

Reorganizarea administrativ teritorială este susținută, în special, de votanții PSD, PNL și USR, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și de cei cu educație superioară. În schimb, scepticii provin din rândurile simpatizanților AUR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor cu educație primară.

Totodată, 60,1% dintre români au o părere bună despre comasarea județelor în regiuni, o variantă care apare frecvent în dezbaterea privind reorganizarea administrativă.

Mediul de afaceri susține ideea

Roganizarea administrativ-teritorială, la care face referire și Sorin Grindeanu, este susținută și de mediul de afaceri. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) împreună cu mai multe organizații patronale au cerut această reformă de mai mulți ani. Mai mult organizațiile oamenilor de afaceri au propus și o formă de reorganizare:

• reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15;
• redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
• redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
• reorganizarea instituțiilor publice deconcentrate sub noua formă administrativă.

Reorganizarea aduce economii majore la buget

În acest moment, în România sunt aproape 3.200 de unități administrativ-teritoriale. Din cele 318 orașe, doar puțin peste jumătate, 170, au mai mult de 10.000 de locuitori. Din cele peste 2.800 de comune, doar 355, adică 12%, au peste 5.000 de locuitori.

Cea mai mică comună este Bătrâna (Hunedoara), cu 88 de locuitori, urmată de Brebu Nou (Caraș Severin), cu 166 de locuitori, și Ceru-Băcăinți (Alba), cu 227 de locuitori. În acest top și-au mai făcut loc comuna Bunila (Hunedoara), cu 247 de locuitori, și Bulzeștii de Sus (Hunedoara), cu 275 de locuitori. Cel mai mic oraș din România este Băile Tușnad (Harghita), care conform datelor are cam 1.327 de locuitori.

O analiză realizată cu ajutorul Chat GPT arată că reducerea numărului de unități administativ-teritoriale la jumătate ar aduce economii, din indemnizațiile aleșilor locali, de aproximativ un miliard de lei. Economia totală ar fi undeva între 3 și 5 miliarde lei pe an (cca. 600 milioane – un miliard euro anual).

În 2023, analistul economic Adrian Negrescu estima, că economiile făcute în urma reorganizării, ar ajunge la 50 de miliarde de lei pe an. O sumă mult mai mare decât cea dată de Chat GPT

„Ar aduce un plus de vrei 50 şi ceva de miliarde de lei la buget, pentru că cheltuielile cu bugetarii în momentul de faţă sunt undeva la 140 de miliarde. Noi avem 1,3 milioane de bugetari, în condiţiile în care Polonia, o ţară cu o populaţie dublă faţă de a noastră, are undeva la 800.000”, spunea Negrescu.

Ilie Bolojan zice „NU!” la comasare

Premierul Ilie Bolojan se opune reorganizării administrativ-teritoriale, lucru pe care l-a afirmat de fiecare dată când a avut ocazia. El s-a declarat adept al concedierilor colective și a tăierilor salariale, concomitent cu creșterea poverii fiscale și măsuri de represiune puse pe spatele cetățenilor. De altfel, aceasta este și esența așa-numitei reforme a administrației pe care a promovat-o.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Anul trecut și anul acesta sunt ani determinanți pentru administrația publică locală. Trebuie să dovedim cu toții că, în actualele structuri, putem fi mai performanți, mai eficienți sau, dacă nu reușim, se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune. Ori lucrăm împreună, ori e o problemă de timp până vom ajunge acolo”, spunea premierul, într-o întâlnire cu primarii din Asociația Comunelor la care participa și Sorin Grindeanu. 

Ulterior a reluat aceste afirmații și cu ocazia unor interviuri televizate. Într-o emisiune la B1 TV, el susținea că reforma administativ-teritorială ar tbui făcută doar dacă nu dau rezultatele măsurile pe care le-a adoptat. Pe acest subiect, premierul pare că împărtășește opiniile conservator-suveraniste ale simpatizanților AUR.

„Cu actualul număr de unități administrative, peste 3.300, să zicem, care dacă după aceste măsuri se va dovedi că va funcționa eficient și asta se va vedea în percepția publică, în percepția cetățenilor, înseamnă că am făcut un lucru bun, dacă acest lucru nu se va vedea în anii următori, e doar o problemă de timp, până indiferent cine va fi în guvernare, va constata că nu mai poate suporta acest tip de transferuri și va ajunge să comaseze localități. Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic”, spunea Bolojan.

Premierul strâmbă din nas și la reorganizarea județelor

Tot la B1 TV, în aceeași emisiune, Ilie Bolojan s-a arătat și mai reticient când a venit vorba despre reducerea numărului de județe. În opinia sa, o astfel de reformă administrativă nu ar da rezultate. Explicația sa este confuză, amestecând județele cu reședințele de județ și reorganizarea administrativ-teritorială cu reglementările care vizează funcționarea administrației publice.

„Nu știu dacă neapărat ne ajută. Trebuie să vedem de ce facem asta. Facem asta pentru dezvoltare, pentru o administrație mai eficientă. Unde avem problemele? Problemele noastre, dezvoltarea este concentrată în reședințele de județ, că ne place, că nu ne place sau în zonele metropolitane. Acolo s-a concentrat dezvoltarea în ultimii 20 de ani în România.

Pe lângă migrația externă pe care am avut-o, am avut o migrație internă, din ruralul îndepărtat în urban sau în metropolitană. Problemele pe care le avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primării de reședință, ci înseamnă consens”, a mai spus el.

Reorganizarea administrativă nu convine PNL și PSD

Reorganizarea administrativ-teritorială nu este pe placul partidelor mari. deși este necesară pentru eficientizarea administrației și îmbunătățirea serviciilor. Nici Ilie Bolojan și, probaibil, nici Sorin Grindeanu nu-și doresc o astfel de reformă. Discuția datează di timpul guvernării Boc, dar demersurile au fost amânate pentru că PNL și PSD se tem că pierd politic acolo unde câștigă cetățenii și interesul public.

Cele două formațiuni își împart cele mai multe consilii județene și primării. De asemenea, au cel mai mare număr de aleși locali pe care nu doresc să-i piardă, deoarece și-ar pierde influența asupra alegătorilor. Or, strategii PSD și PNL cred (eronat dacă avem în vedere rezutatele ultimelor alegeri) că primarii pot atrage voturi și le pot asigura forța electorală.

Un număr redus primării și consilii județene implică mai puțini indivizi care trăiesc de pe urma politicii. Vorbim de primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri, cu anturajul lor, plătiți din bani publici. Ei formează rețeaua de activiști pe care se bazează partidele în campaniile electorale.

Reforma implică și reducerea rețelelor clientelare de firme conectate la buget, surse de îmbogățire pentru nomenklatura politică și pentru finanțarea acțiunilor de partid.

Reforma amânată la Sfântu’Așteaptă

Ideea unei reforme administrativ-teritoriale a reapărut în 2023, când Parlamentul a respins un proiect de lege inițiat de un parlamentar neafiliat. La vremea respectivă, politicienii puterii spuneau că discuțiile trebuie să aibă loc din 2025, după alegeri.

„Eu cred că dacă vrem să avem o discuție serioasă, trebuie în primul rând să stabilim un calendar, însă pentru după 2024, când terminăm cu alegerile. În 2024, e o utopie orice discuție. Însă imediat după anul electoral trebuie să trecem la treabă. E obligatoriu“, spunea deputatul PNL Florin Roman, în 2023, conform Adevărul.

Fostul purtător de cuvânt PSD, Lucian Romașcanu, susținea ideea unei comisii de lucru care să ducă la reorganizare, dar și la modificarea Constituției. Ca și colegul de guvernare insista pentru amânarea discuțiilor în 2025.

„2024 va fi un an extrem de complicat, cu 4 rânduri de alegeri. Pot să vă spun că nu în 2024 se va aborda această chestiune“, a afirmat Romașcanu.

În octombrie a anului 2024, USR a depus un proiect legislativ pe tema reformei administrativ-teritorială care viza reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului. La începutul lui 2025, deputatul USR Radu Mihaiu, reîncălzea supa reorganizării teritoriale, spunând că este un demers „absolut necesar. Între timp, proiectul s-au pierdut, mai ales că USR a intrat în combinație cu Ilie Bolojan care nu agrează subiectul.

Blocaje de natură legislativă, de care nu vorbește Sorin Grindeanu

Implementarea unui astfel de proiect, precum cel propus de Sorin Grindeanu  este destul de dificil deoarece implică consultarea cetățenilor prin referendumuri, acolo unde se dorește comasarea localităților. Acest lucru este prevăzut de Codul Administrativ și întărit de Curtea Constituțională.

„(4) Orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local, în condițiile legii”, prevede Codul Administrativ la articolul 95.

Peste asta, o decizie din 2018 a CCR, Decizia nr. 619, referitoare la Legea privind organizarea administrativă a teritoriului întărește acest lucru:

„Orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.”

Concret, CCR reiterează ideea că organizarea teritoriului nu este doar un act tehnic, ci o expresie a autonomiei locale în exercitarea căreia comunitățile trebuie consultate:

• autonomia locală și descentralizarea sunt valori constituționale de bază;
• dezideratul participării cetățenilor la deciziile privind propriul teritoriu face parte din aceste principii.