România analizează solicitarea SUA privind baza de la Kogălniceanu. Cum explică Mihai Fifor pașii instituționali

Posibila utilizare a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu de către Statele Unite a readus în prim-plan procedurile instituționale pe care România trebuie să le urmeze. Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a explicat care sunt mecanismele legale aplicabile în astfel de situații și ce rol au principalele instituții ale statului.

Ce cadru legal permite utilizarea bazelor militare românești

Mihai Fifor a subliniat că relația militară dintre România și Statele Unite este reglementată printr-un acord existent de aproape două decenii.

„Deci eu vreau să ne înțelegem din capul locului asupra cadrului legal pe care îl avem în momentul de față. Noi avem un acord-cadru semnat cu Statele Unite ale Americii, la Washington, în 6 decembrie 2005, un Defense Cooperation Agreement, care a fost ratificat ulterior de Parlamentul României printr-o lege, care a devenit Legea 268 din 2006”, a explicat fostul ministru al Apărării.

Potrivit lui Fifor, acest document oferă baza juridică pentru staționarea temporară a trupelor americane în România, rotația forțelor și utilizarea unor baze militare. Printre acestea se numără facilități strategice precum Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii, folosite frecvent pentru exerciții și operațiuni logistice.

Ce rol are CSAT atunci când apar solicitări din partea SUA

În opinia fostului ministru, analiza unei astfel de cereri este realizată în primul rând la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Deci legea există. Ce trebuie însă făcut și se face de obicei este această ședință a CSAT-ului, în care CSAT-ul discută și analizează dacă există o solicitare din partea partenerului nostru american și, în funcție de tipul de misiune, informează Parlamentul”, a declarat Mihai Fifor pentru Antena3.

Fifor a insistat asupra faptului că rolul Legislativului este unul de informare, nu de aprobare. „Repet: informează Parlamentul, nu solicită un acord din partea Parlamentului. Ori această informare, sigur, vine la comisii, vine la plen, așa cum se face cu orice scrisoare din partea președintelui României atunci când este vorba de siguranța națională”, mai spune Fifor.

De ce crede Fifor că discuția trebuia să aibă loc mai devreme

Fostul ministru consideră că o reuniune CSAT ar fi fost utilă chiar din momentul în care tensiunile din Orientul Mijlociu au început să escaladeze. În opinia sa, o astfel de reuniune ar fi trebuit să analizeze inclusiv situația românilor aflați în zona conflictului și poziția oficială a României.

„Da, eu aș fi simțit nevoia să avem un CSAT cât mai repede. Poate chiar în weekendul în care a început operațiunea americano-israeliană în Iran. Cred că era important ca acolo, într-un CSAT convocat atunci, cât mai aproape de acest moment, să se discute inclusiv repatrierea cetățenilor români care sunt prinși în zona de conflict, pentru că lucrul acesta a fost cumva tratat la «și altele». Așa s-a dorit, cu o discreție…”, a mai declarat fostul ministru.