Pachetul legislativ privind pensiile magistraților nu are șanse la CCR. Explicațiile fostului judecător constituțional Augustin Zegrean

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, este convins că pachetul legislativ privind pensiile magistraților nu va trece de controlul constituționalității.

Situația magistraților văzută de Augustin Zegrean

Fostul judecător constituțional a analizat reglementările propuse de Ilie Bolojan. Augustin Zegrean crede că reducerea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților va pica la CCR. Din această perspectivă, fostul judecător crede că va fi o înfrângre pentru actualul guvern.

„Constituția României spune că deciziile Curții sunt în general obligatorii de la publicarea lor în Monitorul Oficial. Deci sunt obligatorii și pentru judecătorii Curții. În privința pensiilor magistraților mai sunt trei decizii, minimum, din urmă, prin care se încerca același lucru, dar au picat (…) O lege neconstituțională nu poate fi readusă într-un alt proiect de lege, într-un alt act normativ”, a explicat Augustin Zegrean.

Fostul președinte CCR spune că aceste legi care vizează pensiile magistraților pot fi modificate cu tact pentru a nu provoca temeri în rândul judecătorilor. Aceștia se tem că vor pierde din pensii sau din salarii prin acțiunile guvernamentale.

„Se poate umbla, dar cu tact. În ultimii 5 ani, de 3 ori s-a schimbat statutul judecătorilor. E greu să meargă la serviciu acei judecători cu frica de faptul că se taie pensiile sau salariile. Trebuie să se termine această poveste”, a explicat Zegrean, pentru Digi24.

Magistrații nu au fost consultați

Controversatul proiect a fost adoptat fără consultări cu cei vizați și fără un plan concret, este de părere Zegrean. Din acest motiv și opoziția acestora față de legea propusă de Ilie Bolojan.

„Nici nu s-a discutat cu ei – cu magistrații. În România, cele 3 funcții ale statului sunt exercitate de Parlament, Guvern și de instanțele de judecată. Cele 3 puteri sunt egale, nu există una mai puternică decât alta. Normal ar fi fost ca instituțiile să colaboreze în mod loial. Cel care a propus această lege să discute cu cei cărora li se adresează…”, a explicat Augustin Zegrean.

Fostul judecător CCR a dat exemplu Franței, țară care discută o lege de un asemenea impact câte doi sau trei ani. Astfel, a arătat Zegrean, se fac studii de impact, iar parlamentarii analizează efectele pe care le-ar putea produce legea. În aceste condiții, revenind, el a subliniat că nu se poate modifica statutul unei profesii la fiecare câțiva ani

„În Franța durează 2-3 ani până când se adoptă o lege, se fac studii de impact, iar parlamentarii urmăresc efectele. Nu poți modifica statutul unei profesii o dată la câțiva ani. Nu se poate face așa ceva!”, a mai avertizat fostul judecător.

Legea va fi analizată pe 24 septembrie

Miercuri, 24 septembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit ca termen de dezbatere pentru legea privind modificarea legii pensiilor magistraților. Judecătorii CCR vor dezbate legea care este parte a celui de-al doilea pachet de măsuri adoptat de Guvern. Scopul oficial urmărit este de a reduce deficitul bugetar.

Legea supusă controlului de constituționalitate vizează modificări la nivelul pensiilor magistraților. Sunt introduse noi criterii de pensionare, vârsta de 65 de ani sau 35 de ani de muncă, și o nouă formulă de calcul pentru stabilirea pensiilor magistraților.

Un succes la Curtea Constituțională ar reprezenta un plus de imagine pentru Ilie Bolojan. Pensiile și salariile magistraților reprezintă una dintre cele mai mari controverse din societatea românească. De-a lungul anilor, mai multe guvernări au încercat să o rezolve, însă, toate legile au picat la CCR.

Ilie Bolojan are probleme de imagine și credibilitate

După primul pachet de austeritate care pune povara reducerii deficitului doar pe umerii populației, protejând privilegiile politicienilor și rețelele  clientelare de partid, Ilie Bolojan se confruntă cu numeroase contestări din societate. Ultimul sondaj de opinie îl dă la un nivel de credibilitate de 26%, mult sub George Simion, Călin Georgescu și Nicușor Dan.

Premierul are probleme și în coaliție și din cauza pachetului de măsuri care vizează administrația locală. Acesta conține doar concedieri colective și majorări de taxe și impozite locale pentru populație. Ilie Bolojan nu a introdus nici o revedere care să ducă la eficientizarea cheltuielilor și reducerea risipei de bani publici la nivelul primăriilor și consiliilor județene.

În realitate, aceste reglementări mută povara financiară, de la guvern, pe umerii cetățenilor. Aceștia vor plăti direct, prin taxe și impozite locale, ce vor crește cu 80% „distracțiile” primarilor. Mai grav, oamenii nu vor avea nici un cuvânt de spus în ceea ce privește destinația sumelor cheltuite. Având în vedere legislația electorală, care permite unui primar să fie ales și cu 19% – 20% din voturile unei comunități, nu vor avea nici posibilitatea să-i sancționeze pe cei risipitori.

Este de așteptat ca popularitatea și credibilitatea lui Ilie Bolojan să scadă și mai mult, începând cu 1 ianuarie. Mai ales că premierul nu dă semne că ar dori să promoveze reforma administrdativ-teritorială care ar duce, cu adevărat, la economii.