Sindicatele cer guvernului să majoreze salariul minim pe economie. Totodată, fac apel la premierul Ilie Bolojan să ia măsuri pentru reducerea risipei de bani publici cu achizițile de bunuri și servicii.
Reprezentanții salariaților din Consiliul General al CNS Cartel ALFA cer guvernului să aprobe majorarea salariului minim pe economie la cel puțin 4.350 lei. Premierul se opune acestei măsuri în acord cu patronatele, chiar dacă marea parte a românilor sunt în pragul sărăciei. În acest context, sindicatele atrag atenșia că măsurile propuse sub pretextul salvării țării sunt extrem de nocive.
Sindicaliștii îi atrag atenția lui Ilie Bolojan să iasă din bula în care se află și să nu confunde coaliția de guvernare cu marea majoritate a românilor. În opinia lor, consensul aparent din coaliție pe măsurile de austeritate nu sunt îmbrățișate de cetățeni. Mai mult, avertizează, nici aparentul consens din mass-media controlată de partide nu reflectă punctul de vedere al cetățenilor.
„Consensul aparent obținut în cadrul coaliției pentru măsurile pe care le susțineți ca Prim Ministru nu trebuie confundat cu susținerea cetățenilor pentru aceste măsuri. Mai mult decât atât, acest consens și aparenta susținere, se reflectă în mass-media prin controlul deținut de partide asupra principalelor canale mediatice, și nu trebuie confundat cu acordul cetățenilor pentru măsurile luate de actualul guvern. Dacă nu înțelegeți acest lucru, vă aflați pe o pistă greșită și într-o gravă eroare”, se arată într-un comunicat de presă.
În realitate, arată sindicatele, măsurile propuse de actualul guvern, sub pretextul „salvării țării” sunt extrem de nocive. Aceste măsuri duc la sărăcirea populației și creează dificultăți majore pentru activitatea economică. Mai mult, vor fi consecințe care se vor vedea pe termen mediu și lung.
Menținerea în sărăcie a cetățenilor va face ca aceștia să migreze, astfel încât România va pierde lucrătorii calificați. Deși se plâng de lipsa forței de muncă pentru economie, politicienii refuză să ia măsuri pentru a îmbunătăți situația materială a lucrătorilor. Nivelul foarte ridicat de impozitare a muncii, pe care guvernele refuză să o reducă, înghețarea salariului minim sunt motive pentru care lucrătorii romîni își caută de lucru în alte țări.
„Asistăm la reducerea veniturilor salariale, inclusiv prin reducerea sporurilor (care ar fi trebuit sa fie corelate cu condițiile de muncă), înghețarea salariilor personalului bugetar și a pensiilor, reduceri mascate de personal și intenția de înghețare a tuturor veniturilor”, arată sindicaliștii.
Pe de altă parte, reprezentanții salariaților acuză risipa de bani publici pentru achiziția de bunuri și servicii. Focusat pe creșteri de taxe și impozite concomitent cu propunerea de concedieri colective în sistemul bugetar, Ilie Bolojan nu ia nici o măsură pentru oprirea risipei de bani publici.
„În același timp și în sens opus, continuă cheltuielile deșănțate a instituțiilor bugetare cu achiziții de servicii și produse nejustificate în perioada de criză națională; măsurile pentru diminuarea marii evaziuni și colectarea la buget se lasă așteptate, iar privilegiile categoriilor protejate politic rămân în cea mai mare parte neatinse”, se mai arată în comunicat.
Astfel, acuză Cartel Alfa, măsurile de austeritate sunt aplicate doar românilor de rând, salariați, pensionari, simpli cetățeni pe spatele cărora, Guvernul Bolojan și-a propus să recupereze deficitul bugetar. Acest lucru se face prin:
„În România contribuția lucrătorilor acoperă 83% din necesarul fondului de pensii și 64% din necesarul fondului de sănătate, principalele cheltuieli sociale”, arată sindicatele.
Măsurile de austeritate impuse de guvernul Bolojan, de la intrarea în mandat, inclusiv majorarea taxelor și impozitelor locale de anul viitor au drept scop recuperarea deficitului bugetar din buzunarele românilor. Deși politicienii, de la nivel central la nivel local, sunt responsabili pentru gaura de 9,8%, coaliția de guvernare PNL-PSD-USR-UDMR consideră că românii trebuie să achite nota de plată.
Guvernul nu a luat și nici nu intenționează să ia vreo măsură pentru reducerea risipei de bani publici cu achizițiile de bunuri și servicii la nivelul administrației centreale și locale. Dimpotrivă, majorarea taxelor și impozitelor locale pune povara recuperării deficitului bugetar direct pe umerii cetățenilor.
Scopul urmărit, așa cum confirma chiar Ilie Bolojan, este ca simplii cetățeni să suporte cheltuielile pentru proiectele derulate prin programele guvernamentale de tip Anghel Saligny.
„Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autorităţile locale, acolo unde cetăţenii locuiesc. Ce reprezintă practic ele? Ele reprezintă contribuţia fiecărui cetăţean la ceea ce se face în fiecare localitate. Şi dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc reţele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează şcoli, se anvelopează locuri de locuinţe, se lucrează la spitale şi aşa mai departe. Aceste investiţii sunt finanţate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naţionale”, a arătat Bolojan.
Când vine vorba despre autoritățile locale, Ilie Bolojan și echipa sa folosesc o dublă măsură. Pe de-o parte guvernul a impus majorarea de taxe și impozite pentru contribuabilii de rând, concomitent cu măsuri de represiune împotriva celor care nu pot sau nu doresc să plătească. Acest lucru va duce la creșterea nivelului de sărăcie a românilor, mai ales în mediul rural.
Pe de altă parte, același Ilie Bolojan refuză să adopte mecanisme care să impună o mai mare rigurozitate și să eficientizeze cheltuielile publice. Dimpotrivă, primarii sunt lăsați să facă ce vor, cu condiția să nu apeleze la pușculița guvernamentală. Ca alternativă, Guvernul Bolojan le deschide larg buzunarele românilor.
Anul viitor vor continua, petrecerile costisitoare din bani publici, cu maneliști, achizițiile de bunuri și servicii la suprapreț sau investițiile costisitoare executate cu firmele clientelare.
În spiritul bunei guvernări, coaliția ar fi trebuit să instituie, odată cu noile taxe și impozite, reguli și obligații prin care autoritățile locale să-și raționalizeze cheltuielile și să le prioritizeze în funcție de necesitățile reale ale comunităților. În aceeași logică ar fi fost necesare introducerea sancțiuni pentru cei care încalcă aceste reguli, așa cum au fost introduse măsuri de represiune pentru cei care nu-și pot achita impozitele.