Camelia Voinea este acuzată de tot mai multe persoane că ar fi impus metode abuzive micuțelor gimnaste din Constanța. Tot mai multe foste gimnaste capătă curaj și își doresc să povestească public experiențele dure trăite în timpul antrenamentelor.
De curând, o fostă gimnastă a acordat un interviu pentru GOLAZO.ro, însă a cerut să rămână anonimă, din dorința de a se proteja.
Fosta gimnastă, acum în vârstă de 31 de ani, spune că anii petrecuți la clubul Farul i-au distrus copilăria. A început gimnastica la doar cinci ani și s-a retras după patru ani de antrenamente pline de frică.
„Vreau să spun de la bun început că am iubit gimnastica. O iubesc și acum. Cu pasiune. Sunt antrenor în străinătate. Am plecat din România acum mai bine de 10 ani”, a declarat aceasta pentru sursa menționată.
Deși și-a dorit să devină gimnastă, visul i-a fost frânt din cauza abuzurilor fizice, psihice și verbale la care susține că a fost supusă de Camelia Voinea. „Patru ani am rezistat. Ani cumpliți, vă jur, pe care nu o să-i uit niciodată. Mi-a distrus copilăria. M-a marcat pentru toată viața”, a declarat ea.
Întrebată despre ce fel de comportament avea Camelia Voinea în sala de antrenament, fosta gimnastă a spus: „Nu vă imaginați! De când ieșeai din casă, ca să mergi la sală, te lua o stare de anxietate. Iar acolo, la antrenament, de exemplu, când executam cu cea mai mică greșeală, fie că era un element la sol, la bârnă, la paralele, sărituri, imediat venea și ne lovea. Fie că ne lovea cu un obiect pe care îl prindea în mână, fie că ne lovea cu pumnii, cu palmele, ne plesnea, ne lua de coadă, ne târa pe jos. Ne târa efectiv de coadă prin toată sala. Inuman.”
Confirmă declarațiile altor gimnaste și susține că antrenoarea nu și-a schimbat comportamentul abuziv. „Ceea ce spune Denisa Golgotă este adevărat. Recunosc cuvintele și apucăturile doamnei Voinea. Nu și-a schimbat năravul. Nivelul fricii pe care l-am trăit nu se poate compara cu nimic în lume și nu-l doresc nimănui. Sunt multe fete cărora le este frică încă să vorbească despre asta, dar sunt și altele care vor să iasă în față. Această femeie e un monstru!”, a mai spus ea.
Tânăra susține că antrenoarea Camelia Voinea o agresa fizic și verbal în mod repetat. „Ea poate spune ce dorește. Că doar n-o să recunoască acum. Eu aveam găuri în păr, se vedea scalpul, pentru că îmi desprinsese smocuri din cauza acestei torturi. Vă dați seama cât de tare ne trăgea și cum ne târa pe jos?!”
Afirmațiile ei contrazic categoric poziția antrenoarei, care neagă existența oricăror abuzuri în sala de la Constanța.
„Singura fată de care nu s-a atins vreodată, în acești ani patru ani în care eu am practicat gimnastica la Constanța, a fost o colegă a cărei familie era formată, am aflat mai târziu, din judecători și procurori. Pentru că doamnei Voinea îi era frică de ce i s-ar fi putut întâmpla dacă o bătea pe … parcă numele de familie al colegei era Șerban. Vorbim de anii 2000”, a precizat ea.
Fosta sportivă afirmă că, în sala de antrenament, se aflau și alte antrenoare, precum Mirela Szemerjai și Olga Didilescu, însă niciuna nu intervenea. Fiecare lucra cu propria grupă și părea că nu vede ce se întâmpla în jur. Ea spune că severitatea era ceva obișnuit în gimnastică, dar ceea ce trăia sub îndrumarea Cameliei Voinea depășea orice limită. Bătăile și umilințele, susține tânăra, nu aveau nicio legătură cu disciplina sportivă, ci cu abuzul.
Intrebată dacă a fost lovită vreodată, aceasta a declarat: „De nenumărate ori. Ne lovea cu pumnii, ne lovea cu genunchii, până cădeam la pământ. Era un vestiar chiar în spatele sălii de antrenament. Noi îl numeam „camera terorii”. Am mai trecut pe lângă el, ca adult, și parcă simți energia negativă, încărcătura pe care o are. Pe mine m-a bătut cel mai rău acolo. Am căzut de pe bârnă. Învățam să fac flick flack înapoi pe bârnă. Și nu aveam voie să cad. Deloc. Doamna Voinea se uita la noi de pe o canapea care se află chiar în fața zonei cu bârnă. Și îmi spunea: «Dacă vin la tine, te bat până te las pe podea!».”
Fosta gimnastă își amintește cu groază episoadele de violență trăite la doar 7-8 ani, sub îndrumarea Cameliei Voinea. Spune că, după ce a greșit de câteva ori un element, antrenoarea a dus-o în vestiar, unde a lovit-o repetat cu genunchiul în față până a sângerat. Denumea acel loc „camera terorii”, pentru că de acolo, afirmă ea, nu ieșeai mergând, ci târându-te. Era amenințată să nu plângă și să nu spună nimic părinților. Tânăra povestește că Voinea știa să ascundă urmele bătăilor, iar părinții nu aveau acces în sală. Frica era atât de mare, încât unele fete ajungeau să urineze pe ele în timpul antrenamentelor.
„Dacă te bătea până te învinețea, te învăța, cu pretextul că te va bate și mai rău dacă spui adevărul, să zici că te-ai murdărit de cerneală pe față. Iar noi, de frică, de pasiune pentru gimnastică, nu spuneam nimic despre ce se întâmpla, cu adevărat, la antrenamente. Bătea încontinuu până se sătura. Fără milă. Îi crea plăcere să te vadă suferind. Și s-a mai înrudit și cu domnul Suciu (n.r. președintele Federației Române de Gimnastică, Ioan Suciu, e nașul de cununie al Cameliei Voinea), care este acum președinte. Ce poate să-i facă Federația? Dar eu încă am speranța. Până acum, nimeni nu a avut curaj să ne spună poveștile. Poate acum se va schimba ceva”, a mai spus fosta elevă a Cameliei Voinea.
Fosta sportivă mărturisește că, deși trăia cu frica bătăilor, nu putea renunța la gimnastică, fiind singurul club din Constanța. Spune că tăcea de teamă ca mama să nu o retragă și ca să nu fie din nou pedepsită de Camelia Voinea. Se regăsește în declarațiile Denisei Golgotă, menționând că antrenoarea folosea aceleași metode violente și amenințări.
În opinia ei, Voinea găsea o formă de satisfacție în suferința fetelor, ajungând să le ciupească până le sângera pielea. Fosta gimnastă povestește și o scenă de umilință extremă, în care o colegă, Lavinia, a căzut de pe paralele, iar Voinea i-a turnat o găleată plină cu magneziu în cap, insultând-o. Spune că asemenea comportamente erau parte dintr-un „stil” dur și umilitor, prezent și la alte antrenoare din acea perioadă.