Răzvan Burleanu a obținut al 4-lea mandat de președinte al Federației Române de Fotbal. Acesta a fost reales de Adunarea generală și va rămâne în fruntea FRF până cel puțin în 2030.
Răzvan Burleanu a ajuns la în fruntea Federației Române de fotbal în 2014 și va rămâne acolo cel puțin până în 2030. Șeful fotbalului românesc a obținut astăzi al 4-lea mandat în fruntea instituției, în urma Adunării Generale care a avut loc la Casa Fotbalului, la care au participat reprezentanții a 263 de membri afiliați (din 275).
Singurul contracandidat al lui Răzvan Burleanu a fost Ilie Drăgan, care nu a reușit să convingă electoratul fidel actualei conduceri. În urma numărării voturilor, victoria lui Burleanu a fost una zdrobitoare: acesta a obținut 258 de voturi, iar Drăgan doar 5. Un vot a fost anulat.
Adunarea Generală a fost marcată de un mare scandal provocat de Ilie Drăgan. Înaintea începerii procesului de vot, acesta se afla la etaj și a izbucnit când a auzit că nu va fi lăsat să-și țină discursul de dinaintea scrutinului, acuzând și că din locul în care se afla se putea vedea cu cine votează fiecare membru, ceea ce încalcă principiile votului secret.
„Au existat astfel de suspiciuni la votul cu domnul Lupescu. Acesta nu e un vot secret. Eu voi pleca din sală după ce voi avea discursul meu, dacă nu se iau măsuri. Ştiţi principiul votului secret?
Astea sunt alegeri. Nu mă lăsați să țin discursul! Acum se votează pentru președinte, așa? Credeam că este pentru Comitetul Executiv. Nu se poate face așa ceva!”, a strigat Drăgan.
După ce nu a avut câștig de cauză în fața Adunării Generale, constracandidatul lui Răzvan Burleanu s-a îndreptat către presă.
Candidatura lui Burleanu a stârnit controverse și chiar o contestație depusă la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de contracandidatul său, Ilie Drăgan, pe motiv că statutul FRF permite doar trei mandate pentru președinte.
În discursul ținut în fața membrilor Adunării Generale, Răzvan Burleanu a arătat că norma, introdusă în 2014 chiar la propunea sa, nu se aplică pentru actualul șef al Federației, ci pentru persoana care îi va succede.
„Candidez nu doar pentru că statutul îmi permite, fiindcă limita de mandate, pe care am stabilit-o împreună, se aplică doar pentru viitor. Fie vorba între noi, suntem singura structură sportivă națională cu o limită de mandate, ci pentru că mă bucur de încrederea voastră și pentru că îmi place să câștigăm împreună”, a arătat el.
TAS a respins inițial, în procedură de urgență, contestația, pentru ca alegerile să poată avea loc, urmând să decidă ulterior dacă realegerea lui Burleanu este legală.