Exclusiv. Referendumul care poate schimba soarta Justiției. Pensiile și vârsta de pensionare a magistraților, decise de cetățeni

Ideea unui referendum pe tema tăierii pensiilor speciale și a majorării vârstei de pensionare a magistraților este tot mai vehiculată în această perioadă. Subiectul a revenit în atenție după decizia CCR care a declarat neconstituțională legea promovată de Guvernul Bolojan.

Referendum pentru tăierea privilegiilor magistraților

Subiectul pensiilor speciale pe care le încasează magistrații, dar și „vârsta fragedă” la care se retrag din activitate datează de ani buni. De-a lungul vremii, partidele au tot încercat să impună o schimbare, în conformitate cu dorința majorității românilor indignați. Cea mai cunoscută inițiativă în acest sens, a fost promovată de Rareș Bogdan, fostul prim-vicepreședinte al PNL:

„Obligatoriu pentru PNL ca în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale. Nu poţi să ai pensie fără să ai contributivitate. 1,7 miliarde de euro ne costă pensiile speciale în fiecare an. Când are unul pensie de 300, 450 de milioane şi este angajat şi la stat, ăştia 80% se angajează în ministere, companii naţionale şi au ieşit la pensie la 45, 46 de ani şi au şi salariu din bugetul public. Asta e una din marile mize care trebuie rezolvate”, spunea Rareş Bogdan în 2019.

Fiecare dintre aceste inițiative legislative au picat, însă, la Curtea Constituțională. Acest lucru i-a determinat pe mulți români să creadă că există o complicitate între politicieni și magistrați. Cei dintâi dau impresia că vor să taie privilegiile, dar au grijă să facă legi proaste care să cadă la controlul constituționalității. Ceilalți, magistrații, au grijă să-i protejeze pe politicieni de pușcărie.

În aceste condiții, nu de puține ori s-a vehiculat ideea organizării unui referendum în baza căruia românii să tranșeze direct problema.

De ce pensiile magistraților sunt un subiect controversat?

Pensiile speciale au transformat scena publică într-un adevărat butoi de pulbere. Subiectul pensiilor speciale este sensibil pentru marea majoritate a românilor condamnați de politicieni la sărăcie. De fiecare dată, când este abordat, tensiunile ating o cotă maximă. Aceasta, mai ales că, în centrul dezbaterilor se află o categorie profesională esențială pentru funcționarea statului de drept: magistrații.

În aceste condiții, spălându-se pe mâini, politicienii caută să paseze problema alegătorilor. Astfel a apărut ideea organizării unui referendum național, cu două teme majore. Pe de-o parte românii vor decide dacă vor fi eliminate sau modificate pensiile speciale ale magistraților. Pe de altă parte, tot ei vor stabili alinierea vârstei de pensionare, pentru judecători și procurori, la celelalte categorii profesionale.

Ideea a prins contur, și mai mult, după decizia Curții Constituționale pe ultima lege a pensiilor speciale, propusă de Ilie Bolojan. CCR a decis că reglementarea este neconstituțională deoarece nu a respectat procedura legislativă. Mai exact, guvernul nu a ținut cont de termenul de 30 de zile pentru a primi avizul CSM.

„Și a doua chestiune ce aș face eu – aș organiza un referendum cu următoarea întrebare: «Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetățean? Da/Nu». Și sunt convins că 90% dintre oameni s-ar prezenta la vot și ar vota să fie vârsta de pensionare aceeași pentru fiecare om, indiferent dacă este în armată, în magistratură sau în poliție. Deci eu aș face acest referendum ca să închidem pentru mult timp de aici înainte acest subiect”, a transmis Kelemen Hunor, liderul UDMR.

Un barometru pentru măsurarea încrederii în Justiție

Un referendum pe subiectul pensiilor speciale ale magistraților nu ar fi doar o chestiune de aritmetică bugetară. Românii nu vor vota doar pentru echitate socială ci își vor exprima încrederea în Justiție.

O consultare populară pe acest subiect va fi un test crucial pentru percepția pe care cetățenii o au față de Justiție. Totodată va redefini relația dintre români și una dintre puterile esențiale ale statului român.

Indiferent de rezultat, un astfel de referendum ar fi un moment definitoriu pentru România. De asemenea, rămâne de văzut dacă politicienii vor avea curajul să pună în aplicare voința poporului. Ori, așa cum s-a întâmplat și cu consultarea populară privind reducerea numărului de parlamentari vor pune subiectul la sertar.

Politicienii recurg la referendum ca să evite responsabilitatea

Un referendum reprezintă, fără îndoială, expresia voinței populare care, însă, poate fi subiectivă, în foarte multe situații. Cu atât mai mult atunci când vine vorba despre acest subiect.

Argumentul celor care propun reformarea pensiilor pentru magistrați este lipsa contributivității. Majoritatea românilor primesc pensii calculate pe baza contribuțiilor. Judecătorii și procurorii beneficiază de pensii de serviciu, calculate ca procent din ultimul salariu net, care depășește cu mult contribuțiile plătite. Cetățenii consideră că menținerea unor privilegii atât de mari erodează încrederea publică și principiul egalității în fața legii.

De partea cealaltă, susținătorii acestor beneficii invocă statutul special al profesiei, necesitatea independenței financiare față de Executiv sau Legislativ dar și rigorile impuse de o meserie cu un nivel înalt de responsabilitate.

Din acest motiv, având în vedere controversele, o temă atât de complexă, care ține de echilibrul puterilor în stat și de funcționarea Justiției, ar trebui soluționată în Parlament. Un proiect legislativ pe tema pensiilor magistraților trebuie să pornească de la deciziile CCR și de la recomandările europene. Soluția, transformată în lege, trebuie să îmbine echitatea socială cu menținerea unui corp de magistrați integru și independent.