Gafă diplomatică la Davos: Casa Albă a pus Belgia pe lista „Consiliului de Pace” în loc de Belarus. Cum a răspuns Bruxelles-ul

Un episod stânjenitor apărut în jurul Forumului Economic Mondial de la Davos a atras atenția diplomației europene, după ce Belgia a fost inclusă din greșeală într-o inițiativă americană sensibilă. Confuzia, rapid corectată oficial, ridică însă semne de întrebare legate de modul în care a fost gestionată comunicarea acestui proiect internațional.

Cum a ajuns Belgia asociată cu „Consiliul de Pace”

Pentru scurt timp, Belgia a figurat pe lista statelor prezentate de Casa Albă drept membre ale „Consiliului de Pace”, proiect lansat la Davos de președintele american Donald Trump. Informația a fost preluată inițial de mai multe publicații internaționale, înainte de a fi dezmințită oficial.

Ministrul belgian al afacerilor externe, Maxime Prévot, a reacționat public după apariția listei oficiale a semnatarilor, subliniind că Bruxelles-ul nu a făcut parte din acest demers. Potrivit acestuia, includerea Belgiei nu reflecta realitatea diplomatică și nu fusese precedată de nicio consultare. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunţ este eronat. Dorim un răspuns european comun şi coordonat. La fel ca multe alte ţări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a transmis ministrul pe rețeaua X, potrivit stiripesurse.ro.

❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect.

We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA

— Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026

Rămâne însă întrebarea privind originea acestei erori. Conform unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi confundat Belgia cu Belarus, stat aliat al Rusiei și invitat oficial în cadrul inițiativei.

În realitate, Belgia nu a fost implicată în discuțiile preliminare legate de Consiliul de Pace și nu a fost contactată de Washington în legătură cu acest proiect. Bruxelles-ul nu a avut niciun rol în negocieri și nu și-a exprimat anterior o poziție oficială privind tratatul. Această confuzie a amplificat disconfortul diplomatic, mai ales în contextul sensibilităților europene legate de coordonarea comună în dosarele de securitate internațională.

Cine susține inițiativa și cine preferă prudența

Lista statelor care și-au anunțat sprijinul pentru Consiliul de Pace este eterogenă și include atât aliați tradiționali ai Statelor Unite, cât și regimuri cu poziții geopolitice controversate. Printre susținători se numără Argentina, Ungaria, Israel și Belarus, acesta din urmă fiind invitat oficial.

De asemenea, Kazahstan, Uzbekistan, Armenia, Maroc și Vietnam au răspuns favorabil propunerii. Ulterior, Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Iordania, Indonezia, Pakistan, Qatar și Emiratele Arabe Unite și-au confirmat participarea.

Alte state au adoptat o poziție de așteptare. Canada a confirmat primirea unei invitații, dar a respins ideea de a „plăti pentru un loc” în Consiliu, iar ulterior invitația i-a fost retrasă.

Germania a subliniat necesitatea unei coordonări strânse cu partenerii europeni, în timp ce China nu și-a clarificat poziția, reafirmând însă sprijinul pentru sistemul internațional centrat pe ONU.

De ce unele țări refuză semnarea tratatului

Regatul Unit, deși invitat, a anunțat că nu va semna tratatul în acest stadiu, invocând incertitudini juridice și îngrijorări privind o eventuală participare a lui Vladimir Putin. Aceste rezerve au fost împărtășite și de alte capitale occidentale.

Moscova a transmis că dorește să „studieze documentele” înainte de a lua o decizie, iar posibilitatea aderării Rusiei a provocat reacții critice din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Contextul geopolitic complicat transformă astfel Consiliul de Pace într-o inițiativă controversată, cu susținere selectivă și reticențe semnificative.