România accelerează reformele digitale din instituțiile publice. Ce rol va avea inteligența artificială în deciziile administrației. Anunțul Oanei Gheorghiu

România accelerează reformele digitale din instituțiile publice. Ce rol va avea inteligența artificială în deciziile administrației. Anunțul Oanei Gheorghiu
Sursa Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Transformarea digitală a administrației românești revine în prim-plan, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat un program național de pregătire pentru funcționarii publici. Inițiativa urmărește să explice atât oportunitățile inteligenței artificiale, cât și riscurile pe care această tehnologie le poate genera în deciziile care afectează direct cetățenii.

De ce pregătește Guvernul funcționarii pentru utilizarea inteligenței artificiale

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că administrația românească intră într-o etapă de transformare profundă, în care digitalizarea devine fundamentul reformelor planificate pentru instituțiile publice. Programul de training va avea rolul de a familiariza funcționarii cu utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și de a clarifica limitele aplicării acesteia în procese administrative sensibile.

„În curând, trainingul național va fi implementat, pentru a înțelege AI, beneficiile sale, riscurile sale când va fi aplicat pentru decizii sensibile pentru cetățeni. Avem nevoie să stabilim reguli înainte să scalăm utilizarea AI”, a mai spus ea.

În același timp, autoritățile subliniază că adoptarea tehnologiilor avansate trebuie realizată gradual, astfel încât instituțiile să poată integra instrumentele digitale fără a compromite transparența sau responsabilitatea deciziilor publice.

Care sunt problemele actuale ale digitalizării administrației

Potrivit vicepremierului, România nu se află încă în rândul statelor europene considerate lideri în domeniul digital, iar sistemele administrative existente reflectă o structură construită de-a lungul multor decenii. Platformele vechi, instituțiile fragmentate și procedurile birocratice îngreunează accesul cetățenilor la servicii rapide și eficiente.

„România nu este un lider digital, nu încă, avem sisteme vechi, avem instituții fragmentate, decenii de procese construite mai degrabă pentru confortul statului decât pentru cel al cetățenilor. O spun ca pe un punct de start pentru ce facem acum. Apăsăm butonul de restart, iar fundația pentru asta este infrastructura”, a declarat Oana Gheorghiu, potrivit Capital.

În centrul reformei se află dezvoltarea cloudului guvernamental, o platformă care va permite instituțiilor să partajeze informații și să elimine procedurile repetate pentru cetățeni. Prin această infrastructură, autoritățile vor putea reduce deplasările la ghișee și vor accelera procesarea documentelor administrative.

Ce schimbări pregătește statul pentru relația cu cetățenii

Un obiectiv major al reformei este aplicarea principiului „o singură dată”, prin care cetățenii nu vor mai fi obligați să transmită aceleași informații către instituții diferite. În paralel, autoritățile lucrează la crearea unui punct unic de contact pentru cetățeni și companii.

Pentru a înțelege mai bine problemele sistemului actual, Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot semnala obstacolele birocratice întâlnite. În primele 24 de ore de la lansare, inițiativa a generat peste o mie de sesizări, oferind autorităților o imagine clară asupra dificultăților administrative.

„Viziunea este clară, avem nevoie să construim o administrație modenă centrată pe cetățeni, aliniată cu cadrul european digital”, a spus vicepremierul.

Ce rol are cooperarea regională în dezvoltarea AI

Autoritățile române analizează și o colaborare regională mai amplă în domeniul tehnologiilor digitale, care ar putea implica România, Republica Moldova și Ucraina. Ideea este dezvoltarea unui „coridor AI” regional, care să permită schimbul de experiență și dezvoltarea unor proiecte comune.

Potrivit vicepremierului, diferențele dintre nivelurile de digitalizare ale acestor state pot deveni o oportunitate pentru cooperare și pentru adoptarea rapidă a celor mai bune practici administrative.

„Acestea sunt problemele care afectează cetățenii și afacerile în fiecare zi și costă bani reali și timp real”, a conchis ea.