Consumul continuă să cadă. Românii strâng cureaua în așteptarea unor vremuri și mai grele

Consumul continuă să scadă, conform datelor statistice publicate de INS pentru primul trimestru al acestui an. Acest lucru indică lipsa de încredere a românilor în promisiunile politicienilor cu privire la redresare economiei. 

Consumul continuă trendul de scădere

Politicile de austeritate promovate de guvernul Bolojan au lovit în puterea de cumpărare a românilor, iar acest lucru se reflectă negativ în economie. Chiar dacă de la tribuna Guvernului se dau asigurări că lucrurile merg într-o direcție bună, cetățenii cred contrariul. O indică nu doar sondajele care pot fi acuzate de manipulare, ci datele statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, conform datelor statistice aferente primului trimestru al acestui an, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a diminuat cu 5,8%, ca serie brută. Comparația este făcută cu aceeaşi perioadă din anul precedent, 2025. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026, s-au consemnat scăderi la vânzări pentru:

• produse nealimentare (-9,3%);
• produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,7%);
• carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate (-2,5%).

Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5%. S-a constatat o diminuare a vânzărilor de produse nealimentare (-8,3%), de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%) şi comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1%).

Ce arată datele statistice pentru luna martie

Consumul a scăzut, arată datele INS, în martie 2026 raportat la martie 2025. Astfel, volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micşorat cu 2,3%, ca serie brută. Această scădere se datorează rezultatelor înregistrate în vânzările de produse nealimentare (-6,3%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,4%).

Pe de altă parte, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%.

În acelaşi interval de referinţă, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, ca serie ajustată, a scăzut cu 3,2%. Responsabilitatea aparține vânzărilor de produse nealimentare (-7,4%) şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3%). La polul opus se situează comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, unde s-a înregistrat o creştere de 4,1%.

Românii strâng cureaua, consumul scade

Conform statisticii, de la o lună la alta (martie vs februarie 2026), cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a majorat atât ca serie brută (+18,6%), cât şi ca serie ajustată (+2,6%).

Per ansamblu, cifrele indică faptul că, deși luna martie a adus o revenire față de februarie, consumul rămâne sub nivelul de anul trecut. De altfel, acest indice a scăzut cu 7,6%, după ce în ianuarie înregistrase un declin de 9,1% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Deși politicienii pun aceste scăderi pe seama situației geopolitice internaționale, realitatea este un pic diferită. Consumul a scăzut dramatic înainte de izbucnirea războiului din Iran. Acest lucru este demonstrat de datele statistice aferente lunii ianuarie. În prima lună a anului, românii au făcut achiziții cu 9,1% mai mici decât în ianuarie 2025. Vânzările de produse nealimentare au căzut cu 11,3%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 3,9%.

„Avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%. Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, spunea analistul economic Adrian Codîrlașu (CFA) citat de Adevărul, la începutul lunii aprilie.