Parteneriatul public-privat poate deveni motorul marilor investiții de care România are nevoie: „Este o variantă care merită atenție” (VIDEO)

Parteneriatele public-private reprezintă un instrument strategic pentru accelerarea proiectelor în Uniunea Europeană. Nevoia tot mai urgentă de investiții în infrastructură modernă face ca acest mecanism să devină tot mai relevant.

Datele Băncii Europene de Investiții relevă o activitate intensă în acest domeniu, cu peste 2.000 de proiecte derulate în ultimele trei decenii, informează B1 TV. Întrebarea este cum poate România să valorifice acest proiect.

Cum poate România să folosească parteneriatele public-private pentru a-și moderniza infrastructura

În Europa, parteneriatele public-private sunt de zeci de ani un instrument esențial pentru accelerarea investițiilor. Datele Băncii Europene de Investiții arată că, între 1990 și 2022, statele UE au derulat peste 2.000 de proiecte prin PPP, în valoare de aproape 400 de miliarde de euro. Adică 12 miliarde de euro anual direcționate către infrastructură modernă.

„Ideea de parteneria public-privat reprezintă o variantă care ar trebui să fie explorată, care ar trebui să-i dăm mult mai multă atenție, având în vedere situația financiară a statului român din acest moment. Lăsând la o parte faptul că, la modul general, oricând este o variantă care merită atenție pentru că permite să fie făcute niște lucruri importante într-un mod mult mai eficient. Fără să fie pusă atât de multă povară pe contribuabil”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie mondială, pentru B1 TV.

Piața europeană rămâne dinamică, astfel că în 2024 s-au finalizat 39 de proiecte PPP, însumând 11,47 miliarde de euro. Acestea acoperă domenii care depășesc infrastructura tradițională și includ energie, educație, sănătate, mediu, digitalizare și securitate cibernetică.

Poate țara noastră utiliza eficient acest model european

Întrebarea pentru România este simplă: cum putem valorifica acest model european, într-un moment în care nevoia de proiecte mari și rapide este critică, iar presiunea pe buget rămâne ridicată?

„S-ar putea imagina niște soluții care să ne permită să avansăm considerabil dacă ar reuși politicienii să se pună de acord și să-și asume pe termen lung că sunt în favoarea unei astfel de abordări”, a mai precizat Christian Năsulea.

Raportul Draghi despre competitivitate fixează dimensiunea reală a provocării europene: pentru a rămâne competitivă, a decarboniza economia și a moderniza infrastructura, Uniunea Europeană are nevoie de investiții suplimentare de 750–800 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 4,4–4,7% din PIB-ul UE.

Este un efort de două până la patru ori mai mare decât Planul Marshall. Nicio țară nu poate susține singură aceste investiții doar din bugetul public. De aici și rolul strategic al colaborării public-privat.