Riscul plafonării marjelor comerciale la carburanţi. Dumitru Chisăliță estimează adâncirea crizei

Dumitru Chisăliță, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), avertizează că plafonarea marjelor comerciale la carburanți ar putea avea un efect contrar celui urmărit de guvern. În opinia sa, măsura ar putea duce la reducerea ofertei și la apariția penuriei.

Avertismentul lui Dumitru Chisăliță

Guvernul propune plafonarea marjelor comerciale, la distribuitori, pentru carburanții vânduți în România. Măsura ar trebui să ducă la menținerea prețurilor la un nivel rezonabil pentru consumatori. În realitate, mai mulți experți atrag atenția că marjele comerciale la carburanți sunt mai mici de 10%, iar peste jumătate din prețul la pompă este format de accize și TVA-ul la care echipa Bolojan nu dorește să renunțe.

În acest context, a măsurii propue de guvern, Dumitru Chisăliță avertizează că plafonarea marjelor comerciale la carburanţi poate determina reducerea ofertei şi creşterea riscului de penurie.

„Într-un moment în care piaţa energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanţi în România pare, la prima vedere, o măsură de protecţie pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanşează sunt mult mai complexe – şi, în anumite condiţii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei şi creşterea riscului de penurie”, a explicat Chisăliţă într-o analiză.

Potrivit spuselor sale, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor. Aceasta este dată de diferenţa brută dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare. În România, marja brută tipică în 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei/litru (1% – 7% din preţul final). Astfel profitul real este extrem de mic, ,, în unele cazuri, de 2 – 30 bani pe litru.

Estimările guvernului Bolojan sunt contrazise

Reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor profitul companiilor nu ar fi redus, ci transformat în pierdere. Dumitru Chisălilă arată, astfel care ar fi efectele perverse ale măsurii propuse de guvern.

„Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piaţă funcţionează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanţilor: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecţionată rapid între ţări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă ţară 0,10 – 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România”, arată preşedintele AEI.

Chisăliță a dat ca exemplu plafonarea preţurilor din Ungaria (2021-2022) şi Franţa (2022-2023). Aceste măsuri au avut drept consecință reduceri de preţ şi a menţinut presiune politică asupra distribuitorilor. Marea Britanie (2021) a propus o combinaţie de marje mici, costuri în creştere şi presiune publică asupra preţurilor.

Spania (2022) a venit cu subvenţii pentru consumatori, iar Italia (2022-2023) nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze şi să o limiteze indirect prin presiune şi reglementare.

Volumele de carburanți vor scădea pe piață

Dumitru Chisăliță a avertizat că plafonarea marjelor la carburanţi sub diferite forme a dus penurie în piață, fără să aibă efectele scontate. El a explicat că după plafonare un importator nu va abandona piaţa, imediat. În schimb, va lua măsuri pentru a-și păstra profiturile.

„El face trei lucruri: reduce volumele şi aduce doar strictul necesar, elimină riscul şi nu mai face importuri speculative şi selectează piaţa prin prioritizarea ţărilor mai profitabile. Drept urmare, oferta nu dispare imediat dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni”, a precizat expertul în energie.

Chisăliță a adăugat că România depinde de importurile de motorină, iar dacă acestea scad cu 10-20%, iar cererea rămâne constantă va apărea tensiuni în lanţul de aprovizionare, diferenţe regionale şi lipsuri temporare. Pe termen mediu, arată el, măsura propusă de guvern va descuraja importurile și va crește dependența de marii jucători.

„Intervenţia statului prin plafonarea adaosului nu face decât să aducă o amânare a plăţii preţului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie. Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor şi limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ţine combustibilul în ţară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurenţa şi creşte dependenţa de jucătorii mari”, este de părere președintele AEI.

Dumitru Chisăliță prevestește adâncirea crizei

Expertul în energie estimează că plafonarea marjelor nu va produce un colaps imediat. În schimb va genera o eroziune lentă a ofertei de pe piață.

„Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piaţă mai rigidă şi dependenţă de câţiva actori. Iar în condiţii de stres global, această fragilitate va deveni criză”, şi-a încheiat Chisăliţă analiza.

Într-o Scrisoare deschisă transmisă guvernului, AEI solicită să nu se adopte Ordonanţa de Urgenţă privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză în forma prezentată.

Această scrisoare vine după ce guvernul a anunțat că va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului pentru șase luni. În această perioadă vor fi plafonate marjele de câștig ale distribuitorilor de carburanți.