CNIR dă startul unui proiect major de infrastructură rutieră. Ce presupune primul drum de mare viteză până la granița cu Bulgaria

CNIR dă startul unui proiect major de infrastructură rutieră. Ce presupune primul drum de mare viteză până la granița cu Bulgaria
sursa foto: CNAIR

Proiectul primei autostrăzi care va ajunge direct la frontiera României cu Bulgaria intră într-o etapă concretă, odată cu demararea studiului de fezabilitate. Autoritățile vorbesc despre un obiectiv strategic, cu impact major asupra conectivității regionale și a coridoarelor europene de transport.

Ce rol strategic va avea drumul de mare viteză București – Giurgiu

Drumul de mare viteză București – Giurgiu este gândit ca o verigă esențială în rețeaua națională și internațională de transport rutier. Potrivit conducerii CNIR, acest traseu va închide legături majore dintre sudul țării și vestul Europei, dar și către nord-est.

Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu, a explicat că Bucureşti – Giurgiu va deveni un drum care „va închide coridoarele de transport dinspre sud spre Nădlac şi Ungaria, respectiv spre nord-est, spre Suceava şi Iaşi, Ucraina şi Republica Moldova”.

Când începe efectiv studiul de fezabilitate și ce presupune calendarul

Compania care se ocupă de proiectarea drumului de mare viteză începe lucrările la studiul de fezabilitate începând de luni, 19 ianuarie. Ordinul de începere marchează startul unei perioade de 16 luni dedicate analizelor tehnice și economice.

„Avem București – Giurgiu în proiectare, mâine este ordinul de începere. De mâine (n. r. astăzi) începem să contabilizăm cele 16 luni în care trebuie să fie gata studiul de fezabilitate”, a precizat Gabriel Budescu, la Radio România Actualități.

Studiul de fezabilitate va avea rolul de a decide traseul optim, profilul investiției și amplasarea nodurilor rutiere. Specialiștii vor analiza dacă proiectul va fi realizat ca autostradă sau ca drum expres.

CNIR a anunțat încă din decembrie emiterea ordinului de începere pentru acest contract, precizând că documentația va include structura drumului și conexiunile cu alte proiecte majore. Printre acestea se numără și viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse, considerat complementar investiției rutiere, relatează stiripesurse.ro.

Ce presupune contractul și cum este finanțat proiectul

Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate a fost semnat în decembrie 2025, având o valoare de 34 de milioane de lei. Proiectarea este realizată de asocierea Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. și Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi.

Finanțarea este asigurată prin Programul Transport, completată cu fonduri de la Bugetul de Stat. Autoritățile subliniază că acest mecanism permite menținerea unui calendar realist pentru etapele următoare ale investiției.

Ce proiecte complementare și soluții inovatoare sunt incluse în proiect

Proiectul București–Giurgiu nu vizează exclusiv infrastructura rutieră, ci include și elemente considerate inovatoare pentru România. Printre acestea se află utilizarea BIM și monitorizarea lucrărilor geotehnice prin sisteme GPS și camere video.

„Este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat”, a declarat Gabriel Budescu.

De asemenea, amenajarea unei piste de canotaj la standarde internaționale este analizată ca proiect complementar, în premieră pentru România. CNIR a inclus în caietul de sarcini cerințe speciale pentru evaluarea condițiilor geotehnice și hidrologice.

„În România, nu există nicio pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale în adevăratul sens al cuvântului”, a explicat directorul general al CNIR. El a adăugat: „Practic, nu facem doar o groapă, ci pe amplasamentul unei gropi de împrumut se poate amenaja o pistă de canotaj”.