Extinderea spațiului Schengen „nu este un târg de cai”, spune presa austriacă referitor la piedicile puse României: „Toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare”

Extinderea spațiului Schengen „nu este un târg de cai”, spune presa austriacă referitor la piedicile puse României: „Toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare”
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Foto: Hepta.ro / DPA Images / Herbert Neubauer

O decizie privind aderarea României la Schengen ar urma să fie votată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, iar presa austriacă a vorbit despre piedicile cu care se confruntă candidatura țării noastre, transmite Adevărul.

Ce spune presa austriacă despre aderarea României la Schengen

Vorbind despre piedicile pe care le întâmpină România și Bulgaria, un ziar austriac liberal a scris că extinderea spațiului Schengen „nu este un târg de cai”.

Un veto împotriva României și Bulgariei, spune cotidianul vienez Die Presse, „subminează și mai mult structura europeană”, având în vedere că extinderea spațiului Schengen a fost una dintre prioritățile Președinției cehe la Consiliul UE. Publicația amintește că, încă din luna mai, Comisia a cerut Consiliului să „ia decizii privind participarea oficială a Croației, României și Bulgariei”, iar Austria nu a formulat nicio obiecție la acel moment.

„Doar cu puțin timp înainte de binecuvântarea oficială la nivel politic a fost comunicat veto-ul său, mai întâi pentru toți, apoi doar pentru România și Bulgaria. În același timp, rapoartele repetate ale Comisiei au confirmat faptul că toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare, așa cum au stabilit și experții trimiși în misiuni la fața locului. Avizele Parlamentului European au fost, de asemenea, pozitive.

Printre refugiații care sosesc acum se numără mulți dintre cei care au primit deja azil în Grecia și care pornesc acum în direcția nordului UE. Aceștia sunt împinși să facă acest lucru din cauza modificărilor aduse legislației grecești, care îi privează pe cei care au dreptul la azil atât de locuință, cât și de hrană, ceea ce duce la dificultăți existențiale pentru mulți dintre ei și este în contradicție clară cu Directiva UE. Cu toate acestea, UE a acceptat până acum aceste încălcări ale drepturilor fundamentale în tăcere și fără sancțiuni. Dacă dorim să prevenim acest lucru, adresa corectă nu ar fi România și Bulgaria, ci o țară care face parte de mult timp din spațiul Schengen, și anume Grecia”, explică autoarele materialului din Die Presse, cercetătoarele Judith Kohlenberg și Daniela Pisoiu, angajată de origine română a Institutului Austriac pentru Politică Externă.

Ele au atras atenția că, de exemplu, pentru cetățenii indieni există posibilitatea de a intra fără vize în Serbia și este greu de crezut că aceștia vor face un ocol considerabil pentru a intra în UE prin Bulgaria. Mulți dintre probabil vor merge în Ungaria, care, spre deosebire de Bulgaria și România, nu a fost criticată public până acum de guvernul Austriei, ci dimpotrivă.

În plus, în articol se amintește că România a gestionat excelent situația refugiaților la granița cu Ucraina sau atunci când trenuri speciale cu personalul medical de care era nevoie de urgență au fost trimise în Austria, la începutul pandemiei de COVID-19, dar și când au fost necesare eforturi pentru consolidarea Flancului Estic al NATO împotriva amenințării rusești.

Urmăriți B1TV.ro și pe