Ucraina face un pas în spate, pe fondul tensiunilor cu Rusia. Kievul este pregătit de concesii pentru a evita invazia

Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie a dat de înțeles că țara lui este pregătită de concesii când a fost întrebat de daca Kievul își va reevalua obiectivul de a se înscrie în NATO, potrivit BBC, citat de Reuters.

La o zi după ce Washingtonul a declarat că Rusia ar putea invada Ucraina oricând, țările membre G7 au avertizat Rusia cu privire la consecințele economice „masive” care pot fi impuse în sprijinul Ucrainei.

Cancelarul german Olaf Scholz a zburat la Kiev pentru discuții. Marți, acesta va avea o întâlnire cu și Putin, la Moscova. Un oficial german a declarat pentru sursa citată că Berlinul nu se aștepta la rezultate concrete.

Premierul britanic Boris Johnson a numit situația „foarte, foarte periculoasă”.

Un ofițer militar rus de rang înalt a fost citat de agenția de presă Interfax spunând că Rusia este gata să tragă în navele străine care au intrat ilegal pe apele sale, deși o astfel de decizie ar trebui să fie aprobată la „cel mai înalt nivel”.

În ciuda faptului că a poziționat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, Moscova neagă planul de a invada și a acuzat Occidentul de isterie.

Kremlinul a declarat că, dacă Ucraina ar renunța la aspirația de a se alătura alianței militare occidentale, acest lucru va contribui în mod semnificativ la rezolvarea conflictului.

Ambasadorul ucrainean Vadym Prystaiko a fost citat inițial de BBC spunând că Ucraina ar putea fi „flexibilă” în privința acestui obiectiv, „mai ales în urma amenințărilor și șantajului”.

Mai târziu el a clarificat că obiectivul intrării în NATO nu face parte dintre concesii, însă a garantat faptul că exista o listă cu angajamente flexibile pe care Kievul și le poate asuma.

Se caută soluția de compromis

„Nu suntem membri NATO în acest moment și pentru a evita războiul suntem pregătiți pentru multe concesii și asta facem în conversațiile cu rușii”, a declarat Prystaiko pentru BBC.

„Compromisul are nimic de-a face cu (n.r. procesul de înrolare în) NATO, care (n.r. cererea de aderare) este consacrată chiar și în constituție”.

While #NATO membership is seen by many in #Kyiv as the best possible scenario, there is a great number of Ukrainians who want a good relationship with Russia because of close cultural and kin ties. Here is a 2021 @StatistaCharts poll on Ukrainians’ attitudes towards Russia: pic.twitter.com/MHx4u6lzIC

— David Saveliev (@Saveliev_David) February 14, 2022

În urmă cu opt ani, protestele în masă din Piața Maidan din Kiev în favoarea unei cooperări mai strânse cu Occidentul l-au forțat pe președintele pro-rus, Viktor Ianukovici, să facă pași concreți în această direcție.

Rusia a capturat și apoi a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei, unde se află flota rusă de la Marea Neagră.

De asemenea, a sprijinit rebelii pro-ruși care au ocupat o parte din estul industrial al Ucrainei, în mare parte vorbitor de rusă, într-un război care a dus până acum la peste 14.000 de vieți pierdute.

Anunțul sancțiunilor produce valuri

Miniștrii de finanțe din G7 au declarat că o nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va declanșa „sancțiuni economice și financiare care vor avea consecințe masive și imediate asupra economiei ruse”.

Prețul petrolului s-au situat în jur de maximele din ultimii șapte ani, pe fondul temerilor că sancțiunile ar putea perturba exporturile din Rusia, un producător important, pe o piață deja strânsă.

Principalii indici bursieri ai Rusiei s-au prăbușit, iar tensiunea a reverberat în jurul marilor piețe europene, ai căror indici au scăzut între 2,0% și 3,5%.

Efectele sancțiunilor ar putea, totuși, să aibă efecte chiar și asupra puterilor occidentale, care depind foarte mult de Rusia pentru aprovizionarea cu energie, în special gaz, precum și alte materii prime.

Băncile europene se tem că Rusia ar putea fi exclusă din sistemul global de plăți SWIFT, ceea ce ar împiedica rambursarea datoriilor ruse.