Meteorologii avertizează asupra unui fenomen neobișnuit observat în prognozele pentru următoarele săptămâni: o încălzire stratosferică timpurie, eveniment care ar putea schimba radical începutul iernii în emisfera nordică.
Această schimbare ar putea determina o slăbire a vortexului polar, fapt ce duce adesea la valuri de frig și ninsori abundente în America de Nord și în Europa, inclusiv în România, informează Severe-Weather.
Vortexul polar este un sistem vast de vânturi reci care se formează în jurul Polului Nord în sezonul rece. Practic, el acționează ca un „zid” de aer care ține frigul concentrat în regiunile arctice.
Atunci când acest sistem este stabil și puternic, aerul rece rămâne „blocat” la poli, iar iernile din Europa și Statele Unite sunt, de obicei, mai blânde.
Dar dacă vortexul slăbește, aerul rece scapă spre latitudinile mai joase, provocând episoade severe de frig și ninsoare.
Măsurătorile atmosferice arată că, în momentul de față, vortexul polar are o intensitate apropiată de valorile normale pentru această perioadă a anului.
Totuși, în ultimele zile, specialiștii au observat semne timpurii ale unei perturbări, mai exact formarea unei zone de presiune ridicată deasupra Canadei și o ușoară creștere a temperaturii în stratosferă, indicii clare că echilibrul sistemului începe să se modifice.
Fenomenul poartă numele de „Încălzire Stratosferică Bruscă” (SSW-Sudden Stratospheric Warming) și se referă la o creștere rapidă a temperaturilor în stratul superior al atmosferei, la peste 30 de kilometri altitudine.
Această încălzire destabilizează circulația atmosferică, slăbind vortexul polar. În consecință, curenții de aer care mențin frigul în zona arctică se dezorganizează, iar masele de aer rece pot coborî către Europa, Asia sau America de Nord.
De obicei, aceste încălziri apar în ianuarie sau februarie, adică în mijlocul iernii. Anul acesta, modelele climatice sugerează o încălzire timpurie, care ar putea debuta chiar la finalul lunii noiembrie sau în primele zile din decembrie, un moment neobișnuit de devreme, cu potențial de a schimba dinamica întregului sezon rece.
După o astfel de încălzire, atmosfera se reconfigurează treptat. Pe măsură ce vortexul polar se slăbește, curenții de aer care separă regiunile calde de cele reci devin instabili. Acest lucru permite pătrunderea aerului arctic spre sud, ceea ce duce la temperaturi scăzute și ninsori în zone unde, altfel, vremea ar fi fost blândă.
Prognozele pe termen mediu arată că la începutul lunii decembrie se pot instala condiții de iarnă autentică în nordul Europei, iar ulterior frigul ar putea coborî și spre centrul și estul continentului, inclusiv România.
Mai multe centre climatice internaționale, printre care ECMWF, GEFS și CanSIPS, indică aceeași tendință: o slăbire accentuată a vortexului polar la final de toamnă, ceea ce ar putea aduce o iarnă care începe devreme și cu temperaturi sub medie.
Pentru Statele Unite și sudul Canadei, asta înseamnă valuri de frig și ninsori timpurii. În Europa, efectele ar putea fi similare, cu episoade de frig accentuat, mai ales în decembrie și ianuarie.
Specialiștii avertizează că, deși prognozele pe termen lung trebuie interpretate cu prudență, semnele actuale sunt clare: vortexul polar dă semne de slăbire, iar o astfel de evoluție a fost, istoric, asociată cu ierni mai reci și mai instabile.
Pe scurt, dacă scenariul se confirmă, iarna 2025-2026 ar putea debuta mai devreme decât de obicei și ar putea aduce perioade mai lungi de frig intens și ninsori, inclusiv în România.