Zona montană a țării, afectată de ninsori abundente și risc crescut de avalanșe în următoarele zile

Zona montană a țării va fi afectată, în următoarele trei zile, de ninsori abundente. Stratul de zăpadă va crește rapid, mai ales în zonele situate la altitudini mari. Noile depuneri vor destabiliza zăpada existentă, crescând gradul de instabilitate pe versanți. În aceste condiții, riscul de avalanșe va fi în creștere, avertizează Administrația Națională de Meteorologie.

Ce pericol aduc ninsorile masive din Munții Făgăraș în următoarele zile

Un nou episod de vreme severă va afecta Munții Făgăraș în intervalul 2 ianuarie, ora 20:00 – 5 ianuarie, ora 20:00. Fenomenele cele mai intense sunt așteptate la altitudini de peste 1.800 de metri. Ninsorile consistente vor duce la creșterea stratului de zăpadă cu peste 20 de centimetri, iar izolat cantitățile vor fi și mai mari.

În același timp, vântul puternic din ultimele zile a redistribuit zăpada ușoară. Astfel, s-au format depozite instabile în zonele adăpostite și plăci de vânt periculoase în apropierea crestelor.

Structura zăpezii este una problematică, arată Buletinul Nivometeorologic citat de Agerpres. În interiorul stratului se regăsesc cristale de tip cupă, peste care zăpada recentă aderă slab, favorizând alunecarea. Deasupra solului se află un strat întărit, iar în partea superioară se va forma un strat instabil, cu rezistență redusă, ce poate depăși local 40–50 de centimetri.

Pe pantele înclinate, aceste condiții pot duce la declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și chiar mari. Fenomenele se pot produce atât spontan, cât mai ales în cazul suprasarcinilor, riscul fiind ridicat. La altitudini sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă este mai subțire. Ninsorile prognozate pot adăuga local între 10 și 20 de centimetri de zăpadă. În aceste condiții, se menține un risc moderat de avalanșe mici sau curgeri între 1.500 și 1.800 de metri altitudine.

Cât de mare este riscul de avalanșe în Munții Bucegi

Stratul de zăpadă din Munții Bucegi continuă să se îngroașe în următorul interval, mai ales la altitudini de peste 1.800 de metri. Ninsorile prognozate vor depune local între 10 și 20 de centimetri de zăpadă proaspătă. Acest aport va accentua instabilitatea stratului superior, care are o rezistență scăzută și o aderență slabă la baza sa.

Vântul puternic din ultimele zile a jucat un rol important în redistribuirea zăpezii ușoare, de tip pulver. Aceasta s-a acumulat în zonele adăpostite, formând depozite consistente, iar în apropierea crestelor au apărut numeroase plăci de vânt la suprafață. Sub acest strat se regăsește un strat de cristale de tip cupă, peste care zăpada poate aluneca ușor, în timp ce deasupra solului se află un strat întărit.

Pe pantele înclinate, aceste condiții favorizează declanșarea unor avalanșe de dimensiuni mici sau medii. Fenomenele se pot produce atât spontan, cât mai ales la suprasarcini, riscul fiind însemnat. Sub altitudinea de 1.800 de metri, stratul de zăpadă rămâne relativ redus. Ninsorile așteptate pot adăuga local între 10 și 15 centimetri de zăpadă. În aceste condiții, se menține un risc moderat de curgeri sau avalanșe mici între 1.500 și 1.800 de metri altitudine.

Ce pericole ascunde stratul de zăpadă din Carpații Orientali

Creșterea stratului de zăpadă va fi vizibilă în următoarea perioadă în Carpații Orientali, mai ales la altitudini de peste 1.800 de metri. Deși în prezent zăpada este relativ puțină, ninsorile prognozate pot aduce local acumulări de 20–25 de centimetri, iar izolat chiar mai mult. Cele mai mari cantități se vor depune în văile adăpostite, unde vântul va continua să transporte zăpada ușoară.

La altitudini mari, intensificările vântului vor favoriza formarea unor noi plăci de vânt, în special în zona crestelor. Pe pantele înclinate, aceste structuri instabile pot declanșa avalanșe de dimensiuni mici și medii, mai ales în cazul suprasarcinilor. În acest moment, riscul este moderat, însă poate crește în zilele următoare, în funcție de evoluția precipitațiilor.

La altitudini sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă va continua să se îngroașe de la o zi la alta, local cu peste 10 centimetri. Pe pantele mai abrupte pot apărea curgeri sau avalanșe de mici dimensiuni, fie prin alunecarea zăpezii din stratul superior, fie prin ruperea plăcilor de vânt. Riscul rămâne moderat în masivele nordice și redus în restul zonei.

Cât de periculoase devin ninsorile din masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu

În Munții Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, la altitudini de peste 1.800 de metri, sunt prognozate ninsori importante din punct de vedere cantitativ. Stratul de zăpadă va crește local cu 20–30 de centimetri, iar izolat chiar mai mult, ceea ce va accentua instabilitatea zăpezii.

Vântul puternic din ultimele zile a favorizat deja formarea unor plăci de vânt, mai ales în apropierea crestelor. Acestea s-au depus pe versanții nordici peste un strat de cristale de tip cupă, cu aderență foarte scăzută, peste care zăpada poate aluneca ușor. În zonele adăpostite s-au acumulat depozite mai mari de zăpadă, iar deasupra solului se regăsește un strat întărit.

Pe pantele înclinate, combinația dintre noile ninsori și structura instabilă a stratului de zăpadă poate duce la declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și, izolat, chiar mari. Fenomenele sunt posibile mai ales la suprasarcini, riscul fiind considerat însemnat.

Sub altitudinea de 1.800 de metri, stratul de zăpadă rămâne relativ redus, însă va crește local cu 10–20 de centimetri. În aceste condiții, pot apărea curgeri sau avalanșe de mici dimensiuni între 1.500 și 1.800 de metri altitudine, unde riscul este moderat.

Cum evoluează riscul de avalanșe în Carpații Occidentali

Un nou val de ninsori va contribui la creșterea stratului de zăpadă în Carpații Occidentali. Local, acumulările pot ajunge la 25–30 de centimetri, iar izolat chiar mai mult. Cele mai mari cantități de zăpadă sunt așteptate în această noapte. Ulterior, ninsorile vor continua zilnic, însă cu intensitate moderată.

Pe pantele înclinate, aceste acumulări și structura instabilă a stratului superior pot favoriza declanșarea unor avalanșe de dimensiuni mici și medii. Fenomenele sunt mai probabile în cazul suprasarcinilor, iar riscul de avalanșă este apreciat ca fiind moderat.