Andi Moisescu, despre cum a ajuns jurat la „Românii au talent”: „Mi-am câștigat de la bun început dreptul ăsta de a fi eu însumi”

Andi Moisescu a vorbit despre cum a ajuns jurat în cadrul emisiunii „Românii au talent”. El a spus că și-a câștigat de la început „dreptul” de a fi el însuși, în condițiile în care producătorul i-a prezentat trei poziții.

Despre ce este vorba

Andi Moisescu a fost întrebat dacă a avut de ales între postura de jurat sau prezentator. El a răspuns negativ.

„Nu, am avut posibilitatea să fiu doar jurat. N-am fost pus în situația de a alege. Dar am avut, să știi, o șansă foarte mare, pentru că am avut posibilitatea de a-mi alege registru. Adică, atunci când am luat prima oară contact cu formatul, mi s-a explicat că există trei poziții la masa jurului”, a povestit el.

„Una dintre poziții e a Andrei și este acest înger de la masa jurului și că în stânga și în dreapta Andrei, cineva e the bad guy și the good guy. Și am zis că pentru mine e destul de dificil să joc un rol, întrucât eu n-am pregătire, eu n-am făcut școală de actorie. Eu sunt absolvent de Matematică, sunt mai degrabă rațional. La mine totul trebuie să aibă o logică, până și emoția este tot consecința unei exprimări logice”, a adăugat el.

„Drept urmare, am avut o discuție cu producătorul de atunci. Am întrebat dacă ar fi o problemă dacă eu aș face exact cum simt eu. Adică să fiu la masa jurului exact așa cum sunt eu și să spun exact ceea ce cred și ce simt. Pentru că nu știu altfel. Și a zis: „Ok, hai să facem așa!” Hai să încercăm așa. Dacă e bine, rămâne așa, înseamnă că mi-am câștigat exercițiul ăsta. Dacă nu e bine, asta e, o să înțeleg că nu e bine. Ori încerc să schimb eu ceva, ori dacă nu se poate, mă schimbați voi pe mine. Deci cumva mi-am câștigat de la bun început dreptul ăsta de a fi eu însumi, ceea ce a simplificat uriaș procesul. Păi cumva prin natura firii mele, bineînțeles că eu sunt good guy, cum ar veni, dar nu pentru că mi-am propus”, a mai spus Andi Moisescu.

De asemenea, el s-a caracterizat drept „o fire non-conflictuală prin excelență”.

„N-aș ști să-ți zic de ce, probabil că are vreo legătură cu copilăria, cine știe ce ce oi fi suferit eu prin copilărie!? Dar ideea este că așa sunt în mod nativ, adică nu-mi place nici să generez conflicte și atunci când ele apar sunt întotdeauna tentat să le aplanez sub o formă sau alta. Și de aici abilitatea dobândită de a apela întotdeauna la dialog și încercarea de a înțelege pe absolut toată lumea”, a adăugat el.