Exclusiv. Alegerile pentru București în cifre. Cea mai slabă prezență la vot din istoria sistemului într-un singur tur. Ce reprezentativitate are noul primar general

Alegerile locale parțiale pentru Primăria Generală s-au desfășurat într-o totală lipsă de interes a bucureștenilor. Prezența la vot pe 7 decembrie a fost cea mai mică din istorie, de la introducerea sistemului de alegeri într-un singur tur, în 2012.

Alegerile locale caracterizate prin absenteism

Actualul scrutin local, pentru Primăria Generală a municipiului București, a fost caracterizat printr-un record de absenteism. La alegerile locale din 7 decembrie s-a înregistrat cea mai slabă prezență la urne, de la introducerea sistemului electoral într-un singur tur, în 2012.

Conforma datelor prezentate de AEP și-au exercitat dreptul de vot un număr de 589.918 de alegători bucureșteni. dintr-un total de 1,803,728. În procente, se traduce în 32,71%.

Istoricul prezenței la vot 2012 – 2024

În 2012, primul an în care au fost organizate alegeri locale într-un singur tur, s-au prezentat la urne 812.264 alegători bucureșteni, reprezentând 45,06 %. Numărul total al alegătorilor înregistrați a fost de 1.802.773.

În 2016, prezența la vot, la alegerile pentru Primăria Generală a fost de 33,23%. Practic au votat 595.822 de alegători, dintr-un total de 1.793.263 de votanți înregistrați.

În anul 2020, prezența la vot, pentru alegerea primarului general a fost de 36,72%. Din numărul total de alegători înregistrați, 1.827.726, s-au prezentat la urne 671.177 de votanți.

În 2024, la alegerile pentru Primăria Municipiului București s-au prezentat 746.438 de alegători, dintr-un total înregistrat de 1.812.094 de votanți. Prezența la vot, în procente, a fost 41,19%.

Reprezentativitatea primarului general după alegerile locale

Ciprian Ciucu, noul primar general al municipiului București a obținut, la alegerile locale din 7 decembrie, 211.562 voturi, repezentând 36,16% din totalul voturilor exprimate. Este, de asemenea, un record negativ în istoria alegerilor pentru primarii generali, de la introducerea scrutinului într-un singur tur. Practic, noul primar general reprezintă doar 11,7% din numărul total al bucureștenilor.

Prin comparație, în 2012, Sorin Oprescu a câștigat alegerile pentru Primăria Generală cu 430.512 de voturi, reprezentând, 54,79%.

Cele mai puține voturi, pentru un primar general, până la Ciprian Ciucu, le-a obținut Gabriela Firea, în 2016. Ea a fost votată de 246.553 de alegători, reprezentând 43,41%.

În 2020, Nicușor Dan a câștigat alegerile locale pentru Primăria generală cu 282.631 de voturi, reprezentând 42,82%. După patru ani, în vara lui 2024, același Nicușor Dan a obținut 352.734 de voturi, reprezentând 48,3%.

Cum este interpretat absenteismul la vot

Analiștii au mai multe explicații pentru absenteismul ridicat de la alegerile locale parțiale din 7 decembrie. Pe de-o parte, susțin ei, bucureștenii s-ar fi săturat de scrutinurile care se tot repetă. Ei au fost chemați la vot încă din vara anului 2024, iar pentru cei din Sectorul 6 va mai urma un rând de alegeri în 2026. Specialiștii vorbesc de o formă de oboseală a electoratului.

Un alt motiv ar fi legat de absența dezbaterilor dintre candidați. Ei au refuzat să se întâlnească și să-și expună programele și ideile în fața celorlalți. Au preferat interviurile electorale, în care au vorbit fără să fie contraziși și fără să răspundă la controversele din jurul lor. S-au temut să nu piardă din procente, în contextul unor dispute și întrebări sensibile.

Pornind de aici, anumiți specialiști văd refuzul alegătorilor de a participa la viața cetății și ca o formă de protest față de dezinformările și manipulările din perioada electorală. Ca și în marja alegerilor de anul trecut, candidații și partidele s-au întrecut în sondaje manipulatoare, dezinformări și propagandă politică.

Or, genul acesta de abordare reprezintă o lipsă de respect față de alegători care nu sunt chiar atât de naivi pe cât îi cred politicienii. Considerându-se victimele unei escrocherii politice, în absența unui candidat suficient de carismatic și reprezentativ alegătorii au refuzat să mai intre în jocul politic.

Votul într-un singur tur favorizează baronii politici în alegerile locale

De foarte mulți ani, societatea civilă cere politicienilor o reformă a sistemului electoral pentru alegerile locale. Românii solicită ca primarii și președinții de consilii județene să fie aleși în două tururi de scrutin. Actualul sistem de vot îi scoate, practic, în afara jocului democratic. Practic, baronii locali se perpetuează la putere, blocând, prin diferite tertipuri, orice schimbare dorită de alegători.

În plus, votul într-un singur tur nu le conferă suficientă legitimitatea și reprezentativitate.

Prin comparație, președintele unei asociații de proprietari, dintr-un bloc de locuințe, are mai multă legitimitate și reprezentativitate, decât un primar sau președinte de consiliu județean. Legea asociațiilor de proprietari impune alegerea acestuia după o procedură similară celor două tururi de scrutin.

Cu toate acestea, în ciuda revendicărilor românilor, politicienii refuză să reformeze legislația alegerilor locale, în interesul cetățenilor și al democrației. Ei ignoră cererile venite din spațiul public, modelând sistemul electoral astfel încât să fie direct favorizați, iar alegătorii să aibă o influență cât mai redusă.