Ilie Bolojan propune ca absolvenții de medicină să fie obligați să lucreze, după absolvirea studiilor, câțiva ani în unitățile sanitare din România. Inițiativa, similară cu mult urâtele repartiții din vremea comunismului, stârnește valuri în mediul universitar.
Într-o declarație publică, în fața primarilor, premierul a spus că medicii ar trebui obligați să rămână în țară, după absolvire și să muncească pentru statul român. Aceasta, susține Ilie Bolojan, ca o formă de plată a studiilor. Aceasta ar fi soluția din perspectiva guvernului pentru a-i determina pe proaspeții medici să rămână în țară.
„În ce privește problemele legate de dezechilibre rural-urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat Bolojan.
Premierul vrea să-i țină pe absolvenții de medicină în țară fără să le asigure condiții materiale și salariale pentru a-și dori să urmeze o carieră aici, ci măsuri specifice statelor totalitare. O astfel de măsură este similară cu mult hulitele repartiții pe post din perioada comunistă. În plus ridică și grave probleme de constituționalitate.
Învățământul de stat, la toate nivelurile, este gratuit în România, conform Articolului 32, alineatul (4) din Constituție. Introducerea unor obligativități și sancțiuni pentru a-i ține pe absolvenții de medicină în țară reprezintă o încălcare a acestui drept. Pe de altă parte, aplicarea acestor măsuri doar pentru absolvenții la medicină, reprezintă o discriminare.
Iar peste toate mai sunt și aspecte legate de liberatea circulației forței de muncă. Libera circulație a lucrătorilor este un drept fundamental al cetățenilor UE, consacrat la articolul 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acesta permite cetățenilor unui stat membru să lucreze și să locuiască în orice alt stat membru al UE
Dincolo de aspectele de legalitate și constituționalitate, declarațiile lui Ilie Bolojan au stârnit discuții în spațiul public, în special în rândul celor implicați direct. Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, consideră necesară stabilirea unui mecanism clar prin care absolvenți facultăților de medicină să fie obligați să profeseze în țară, după absolvire.
„Propunerea privind o perioadă minimă de lucru România după studiile la buget și după rezidențiatul finanțat public poate să fie discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial despre care vorbeam, dacă îl putem proiecta ca un soi de angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a declarat Leonard Azamfirei pentru Edupedu.ro.
În opinia sa, discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți. Statul trebuie să propună soluții care să nu limiteze drepturile fundamentale.
„Este însă o problemă aici, care trebuie luată în calcul din perspectiva constituțională: o obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge pe de o parte libera alegere a locului de muncă, precum și dreptul de liberă circulație, de migrare și ar trebui aici să fie analiză foarte clar, să treacă testul acesta despre care se vorbește de necesitate versus proporționalitate”, a atras atenția Azamfirei.
În opinia rectorului pentru implementarea unei astfel de măsur este nevoie de un model de tip contractual, cu obligații de ambele părți, care să se încadreze în limitele stabilite de Constituție. Statul trebuie să ofere stimulente pentru a-i determina pe studenți să accepte un astfel de contract. În plus, este nevoie de un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră.
„De aceea zic eu că dacă se merge pe o soluție de politică publică, ar trebui să fie, pe de o parte, un contract de angajament semnat la intrarea în rezidențiat care să fie foarte puternic juridic, să existe o alocare prioritară a obligației către zone și către specialități deficitare, cu criterii transparente și proporția care este acum ar trebui probabil inversată între rezidențiat pe post versus rezidențiat pe loc. Acum sunt mult mai multe locuri pe loc și mult mai puține pe post. De asemenea, cred că ar trebui să existe o opțiune de răscumpărare proporțională, un fel de pay-back și excepțiile clar definite”, a explicat Azamfirei.
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, crede că ideea lui Ilie Bolojan ca absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să profeseze în România, merită discutată serios. Ea vorbește despre impunerea unor reguli clare și aplicabile.
„Pentru ca această propunere să fie aplicabilă, este important să fie construită corect: criterii transparente, o durată predictibilă, posibilitatea îndeplinirii obligației în diverse forme din sistemul de stat (spital, ambulatoriu, medicină de familie), precum și măsuri de sprijin pentru tinerii medici (posturi sigure, condiții decente, formare continuă și stimulente pentru rural și orașele mici)”, a declarat Anca Dana Buzoianu, pentru Edupedu.ro.
Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoiile sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor.
„Este firesc să existe o responsabilitate față de comunitatea care finanțează formarea, dar obligația trebuie construită împreună cu soluții care să-i țină medicii aici. Altfel, riscăm să «legăm» medicii de un sistem care nu îi poate susține (și știm cu toții că medicina nu merge bine cu forța). Pe scurt: dacă cerem, trebuie să și oferim”, a mai spus rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj.