Politica lui Bolojan contestată în interiorul PNL. Preşedintele CJ Ilfov denunță majorarea taxelor și impozitelor locale: „Există soluţii mai sănătoase fără să-i cocoșăm pe oameni”

Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, contestă politicile de majorare a taxelor și impozitelor locale, impuse de la nivel central, de guvernul Bolojan. Practic, susține acesta, povara recuperării deficitului este mutată la nivel local.

Hubert Thuma critică majorarea taxelor și impozitelor

Primarii nu trebuie învinovățiți, de cetățeni, pentru majorarea taxelor și impozitelor locale, la începutul acestui an. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, susține responsabilitatea aparține guvernului și premierului Ilie Bolojan care au inițiat măsura. Mai mult, subliniază el, există soluții mai sănătoase pentru finanțarea autorităților locale decât cocoșarea cetățenilor sub povara fiscală.

„În ultimele zile, mulți primari au fost făcuți vinovați pentru creșterea taxelor și impozitelor locale. Însă nu primarii au decis această creștere”, a precizat președintele CJ Ilfov.

Președintele CJ Ilfov a reacționat în apărarea primarilor, în condițiile în care cetățenii revoltați i-au făcut vinovați pentru creșterea taxelor și impozitelor locale. El a precizat că nu aceştia sunt responsabili, ci guvernul care a schimbat regulile de la nivel central. Concret, presiunea deficitului a fost împinsă către nivel local, iar edilii trebuie să gestioneze situația și să plătească nota.

„Cadrul a fost schimbat la nivel naţional, prin pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 şi prin ordonanţa din decembrie 2025, care a modificat regulile pentru noul an. Iar mesajul public a fost limpede: Cine nu se conformează riscă să piardă bani prin transferuri de la bugetul de stat”, a transmis Hubert Thuma, pe Facebook.

Soluțiile propuse de Hubert Thuma

Hubert Thuma nu vede majorarea taxelor locale plătite de cetățeni ca o soluție pentru acoperirea nevoilor unei comunități, așa cum susține Ilie Bolojan. Potrivit spuselor sale, bugetele locale se bazează pe doi piloni. Cele mai mari venituri, mai ales în localitățile dezvoltate, vin din impozitul pe venit plătit de companiile care își desfășoară activitatea aici. Aceste sume se completează cu investițiile locale și sumele atrase din fonduri europene.

„Un alt aspect important: Taxele locale plătite de oameni NU reprezintă grosul banilor într-un buget local, mai ales în zonele dezvoltate. Bugetele locale stau, în principal, pe două motoare: economia reală (impozitul pe venit care se redistribuie către comunități); investițiile și fondurile europene”, a mai spus președintele CJ Ilfov.

Potrivit spuselor sale, există și alte soluții mai sănătoase care pot fi adoptate pentru funcționarea primăriilor, fără ca oamenii să fie cocoșați sub povara fiscală. El a enumerat câteva dintre măsurile care pot duce la întărirea și prosperitatea comunităților locale.

„Dacă vrem administraţii locale puternice fără să-i cocoşăm pe oameni, există soluţii mai sănătoase: să rămână în comunităţi mai mult din impozitul pe venit; creşterea veniturilor prin economie, nu prin poveri pe populaţie; investiţii, locuri de muncă, un climat fiscal predictibil şi atractiv. Nu trageţi în primari pentru o decizie luată la centru. Primarii ţin comunităţile în picioare, zi de zi”, a concluzionat Hubert Thuma.

Dubla povară fiscală pusă pe umerii românilor

Majorarea taxelor și impozitelor locale a provocat revolte în mai multe localități din țară. În multe zone, cetățenii nemulțumiți, în condițiile în care impozitele pe locuințe au crescu și de către două trei ori, s-au întors împotriva primarilor. În acest context vin precizările făcute de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.

Încă de la instalare, guvernul Bolojan și-a propus să recupereze deficitul exclusiv pe spatele cetățenilor. Deși a promis reforme menite să eficientizeze funcționarea statului, premierul și-a centrat programul pe două direcții: concedieri colective de funcționari și majorări de taxe și impozite. În schimb, nu a luat și nici nu s-a arătat interesat de reforme care să reducă risipa de fonduri publice.

Prin măsurile de austeritate adoptate în august – majorarea TVA, a accizelor, tăierea pensiilor, a indemnizațiilor pentru mame și a altor beneficii pentru categoriile vulnerabile etc. – românii sunt obligați să plătească direct pentru recuperarea deficiului, cu prețul sărăcirii.

Prin creșterea taxelor și impozitelor locale, povara fiscală pusă pe umerii cetățenilor, pentru recuperarea deficitului, se dublează. Acum, aceștia sunt obligați să plătească, în locul guvernului, și pentru funcționarea primăriilor.