Românii încep să-și piardă interesul pentru George Simion. AUR scade în preferințele alegătorilor (Sondaj CURS)

Un sondaj CURS arată că românii încep să-și piardă interesul pentru partidul condus de George Simion. Partidul AUR se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor, dar procentul pe care l-ar obține ar fi de 35%.

Sondaj CURS comparativ cu cercetarea INSCOP

Noua cercetare sociologică, realizată în perioada 14 – 23 ianuarie, vine în contradicție cu un alt sondaj, INSCOP, din perioada 12-15 ianuarie 2026 prezentat în urmă cu câteva zile. Potrivit noului sondaj CURS, partidul AUR este cotat, în preferințele alegătorilor, la 35%. Practic, vorbim despre o cădere de cinci procente, raportat la cercetarea INSCOP Research, unde era cotat cu 40,9%.

În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, în scenariul CURS, AUR ar obţine 35% din voturi. Partidul lui George Simion s-ar menține, totuși, pe primul loc. Pe poziția secundă, PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obţine 10%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate cu câte 5%.

În cercetarea INSCOP Research, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 40,9% dintre români ar vota pentru AUR. PSD este creditat cu 18,2%, PNL cu 13,5%, iar USR cu 11,7%. UDMR este sub electoral fiind creditat cu 4,9%.

Trebuie spus că cercetarea CURS a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, iar cel dat publicității de INSCOP, pe un eșantion de 1.100 de persoane. În ambele cazuri datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice). Ambele eșantioane sunt de tip probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.

Principalii lideri politici văzuți de români

Noul sondaj CURS  analizează percepția pe care o au românii despre principalii lideri politici. Astfel, Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenţi. Alți 60% au opinii negative despre el. Preşedintele Nicuşor Dan și George Simion sunt cotați la niveluri similare de încredere, 31%, respectiv 32%. Ambii sunt creditați cu o rată ridicată de neîncredere, de peste 60%.

Liderii principalelor partide ale coaliției, Ilie Bolojan (PNL) şi Sorin Grindeanu (PSD), se confruntă cu un nivel ridicat de respingere, de peste 70%. Mai prost decât cei doi stă Diana Șoșoacă, care înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%.

„În cazul unor figuri precum Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic”, se arată într-un comunicat al CURS.

Cele mai populare instituții conform noului sondaj CURS

Potrivit cercetării, 76% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 19% apreciază că direcţia este bună. Dintre instituții, Armata, Biserica şi Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80%, arată noul sondaj CURS. Poliția și Uniunea Europeană depăşesc uşor pragul de 50%, ca opinii pozitive.

La polul opus, românii evaluează negativ Parlamentul şi Justiţia, cota de respingere fiind de 75%. Pe locurile următoare se situează Guvernul şi Curtea Constituţională cu 73%. Preşedinţia are o percepție negativă de 67%.

Aşteptările populaţiei pentru 2026 sunt predominant negative. Astfel, 63% dintre respondenţi cred că situaţia lor economică şi nivelul de trai se vor înrăutăţi comparativ cu 2025. Un procent de 29% se aşteaptă la o stagnare și doar 7% anticipează o îmbunătăţire. Aceste date indică o lipsă de încredere în capacitatea guvernului de a redresa situația.

„Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăţi marcate de pesimism economic, neîncredere în instituţiile politice şi absenţa unor lideri percepuţi ca fiind capabili să ofere direcţie şi stabilitate. Percepţia accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu aşteptări inflaţioniste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potenţial major de influenţare a comportamentului electoral şi a stabilităţii politice pe termen scurt”, se precizează în comunicat.

Românii vor unirea cu Republica Moldova

Cercetarea sociologică a măsurat și opiniile românilor față de un eventual referndum pentru unirea cu Republica Moldova. Această ipoteză a avut la bază declarațiile Maiei Sandu. Lidera de la Chișinău a declarat că ar vota în favoarea unirii dacă ar fi organizat un referendum pe acest subiect.

În ipoteza unui vot privind unirea României cu Moldova, ultimul sondaj CURS arată că 56% dintre respondenţi s-au declarat favorabili demersului. Ei au spus că ar vota pentru unire, la un eventual referendum. În acelaşi timp, 37% afirmă că nu ar susţine un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară.

De menționat că cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi. Aceștia au fost aleși din rândul populației civile, adultă rezidentă din România. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14 – 23 ianuarie.

Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ą3%, la un nivel de încredere de 95%.