Sébastien Lecornu va fi noul prim-ministru al Franței, fiind propus de președintele Emmanuel Macron să ocupe funcția lăsată liberă de Francois Bayrou, care a demisionat după moțiunea de cenzură.
Sébastien Lecornu, care provine din partidul prezidențial Renaissance, a fost ministru al apărării în ultimele guverne. El a fost numit, marți seara, la propunerea președintelui Emmanuel Macron, în locul lui Francois Bayrou, care a demisionat în urma unei moțiunii de cenzură.
Lecornu a ocupat funcţia de ministru al apărării în mai multe guverne numite de Macron, supraveghind creşterea cheltuielilor pentru apărare şi contribuind la conturarea viziunii europene în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Ucraina în cazul încheierii unui acord de pace cu Rusia.
Experții politici susțin că prin alegerea noului premier, în vârstă de 39 de ani, Macron vrea să arate că este determinat să continue cu un guvern minoritar care îi susţine agenda de reforme economice pro-business. Programul prezidențial a propus reducerea impozitele pentru întreprinderi şi pentru persoanele bogate. În schimb, a fost majorată vârsta de pensionare, după cum notează Reuters.
Sébastien Lecornu este cel de-al cincilea prim-ministru propus să conducă Franța în mai puţin de doi ani. Emmanuel Macron l-a numit după ce parlamentul francez l-a demis pe Francois Bayrou la nouă luni după preluarea funcţiei. Demiterea a venit în contextul planurilor pe care le-a propus pentru a reduce datoria publică în creştere.
Prioritatea imediată a noului premier va fi să ajungă la un consens privind bugetul pentru 2026. Aceasta este o sarcină care s-a dovedit a fi fatală pentru Bayrou, care a insistat pentru reduceri agresive ale cheltuielilor, necesare pentru a reduce deficitul, care s-a dublat faţă de plafonul impus în UE, de 3% din PIB.
Pe de altă parte, Franța se confruntă cu tulburări politice din ce în ce mai grave, care slăbesc a doua cea mai mare economie din zona euro, care se afndă în datorii tot mai mari.
Prin numirea lui Lecornu, Macron riscă să pară surd la nemulţumirea populară. Sondajele arată că alegătorii doresc schimbare, iar protestele naționale de tip „Blocaţi totul”, anunțate pentru miercuri, ameninţă cu perturbări pe scară largă.