Zi crucială pentru Guvern: CCR decide ce se întâmplă cu pensiile magistraților. Ce prevede reforma contestată de ICCJ

Judecătorii de la Curtea Constituțională (CCR) se reunesc luni, de la ora 14.00. Ei sunt așteptați să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților. Reforma a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan în fața Parlamentului. Până acum, judecătorii CCR au amânat de două ori luarea unei decizii.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților

Reforma prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare a magistraților, astfel încât aceasta să ajungă la 65 de ani, din 2036.

De asemenea, pentru a intra la pensie, magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum vechimea minimă necesară e de 25 de ani.

În plus, pensia lor nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul salariu net. În prezent e de 80% din ultimul salariu brut încasat.

Reforma a nemulțumit magistrații, care din vară și-au suspendat activitatea și nu mai analizează decât cazurile pe care le consideră urgente. Asta deși legea le interzice să facă grevă.

De ce contestă magistrații reforma ce îi vizează

La începutul lunii august, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara la Digi24 că o pensie de 11.000 de lei, cât încasează foștii judecători de tribunal, e „mică”. Asta deși pensia medie în România e undeva la 2.700 de lei.

„Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”, a mai spus Costache.

Reforma pensiilor magistraților a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Aceasta reclamă „tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii”. Un reproș e și faptul că legea a încălcat 37 de decizii anterioare ale Curții Constituționale.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, mai susține ICCJ.

Cum apără premierul Ilie Bolojan reforma pensiilor magistraților

În schimb, premierul Ilie Bolojan a reproșat că nu e normal ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani. Asta în timp ce vârsta de pensionare standard sare de 60. Acesta a mai remarcat că pensiile magistraților sunt cu mult mai mari decât pensia medie în România.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.

Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile.

E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a mai afirmat că dacă această lege nu va trece, se pune problema dacă guvernul are sau nu legitimitate.