Guvernul își asumă, marți, răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Fără ea, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR

Guvernul Bolojan merge marți, de la ora 14.30, în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe reforma pensiilor magistraților.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților

Magistrații ar urma să aibă o pensie de maximum 70% din ultimul salariu net. De asemenea, ei ar urma să iasă la pensie la 65 de ani, în urma unei perioade tranzitorii de 15 ani. În prezent, judecătorii ies la pensie chiar și la 48 de ani. În plus, se instituie condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), deloc o surpriză, a dat aviz negativ pentru această reformă. Avizul lipsise de la precedenta încercare de reformă, fapt ce a determinat Curtea Constituțională (CCR) să declare legea neconstituțională.

De adoptarea corectă a acestei reforme depind 231 de milioane de euro, bani din PNRR. România deja a întârziat, iar o eventuală contestare la CCR a acestei reforme ne va face să întârziem mai mult.

Ce a spus premierul Bolojan despre reforma pensiilor magistraților

„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu, și, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori, în așa fel încât anii de contribuție la sistem să fie de natură a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii”, a declarat premierul Ilie Bolojan, în ședința de guvern în care a fost adoptat proiectul de reformă.

Anterior, acesta afirmase că reforma ar trebui extinsă și la alte categorii de pensii speciale: „Pensionarea magistraților se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă, maxim 70% din ultimul salariu. Iar această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii. Sigur, ținând cont de un specific”.

Magistrații domină topul pensiilor speciale

În octombrie 2025, numărul pensiilor speciale a continuat să crească, ajungând la 11.786 de beneficiari. Cea mai numeroasă categorie rămâne cea a magistraților, cu 5.755 de beneficiari ai Legii 303/2022.

Tot magistrații sunt detașați în topul cuantumului, cu pensii medii ce trec de 25.000 de lei. În umbra lor, dar tot cu sume consistente, se află diplomații, funcționarii parlamentari și personalul aeronautic.