Studiu îngrijorător pentru sistemul de Sănătate. Majoritatea medicilor rezidenți vor să plece din țară

Medicii rezidenți, în marea lor majoritate iau în calcul să plece din România și să profezeze în străinătate. Sunt concluziile îngrijorătoare ale unui studiu realizat la nivel național. 

Cercetarea intitulată „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, a fost dată publicității luni, 6 aprilie. Conform datelor cuprinse în document, 70% dintre medicii rezidenți iau în calcul plecarea din țară. Aceștia acuză lipsa oportunităților profesionale clare.

Medicii rezidenți vor să plece din România

Studiul național arată că 70% dintre medicii rezidenți iau în calcul să plece din țară. Dintre aceștia, conform documentului, 16,5% intenționează să plece sigur. Alți 53,6% iar în calcul o posibilă plecare, în funcție de oportunitățile care și se oferă. Doar 31% au confirmat că vor să profeseze în România.

Cercetarea arată că cei ce doresc să plece acuză lipsa unor oportunități profesionale clare. Deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, studiul arată că există probleme structurale majore în sistemul de Sănătate. Este vorba despre lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică pentru profesioniștii SPM, birocrația și influența politică în procesul decizional.

Conform cercetării, noua generație de medici alege conștient specializarea în sănătate publică și management sanitar. Un procent de 58,8% dintre cei chestionați preferă să lucreze într-un mediu non-clinic. Un procent de 53% se declară interesați de promovarea sănătății, iar alți 46% sunt interesați de prevenție. Un procent de 36% iau în considerare o carieră în management sanitar .

Ce replică au universitățile și Colegiul Medicilor?

Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, apreciază că universitatea are un rol esențial în coordonarea pregătirii postuniversitare. În acest sens a fost înființată Alianța G6-UMF, alături de celelalte universități de medicină și farmacie. Jinga a subliniat preocuparea pentru formarea noilor generații.

Un element important pentru medicii rezidenți și pentru formarea lor îl joacă elaborarea și actualizarea curriculumurilor în acord cu standardele europene. De asemenea, este nevoie de investiții consistente în centrele de simulare medicală și implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialități.

Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, este de părere că studiul evidențiază o realitate ce nu trebuie ignorată. Dezvoltarea sistemului de sănătate depinde de modul în care este formată și valorificată resursa umană.

„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializați în sănătate publică și management sanitar, în special în zona spitalelor și a prevenției. Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii și promovarea accesului acestor specialiști în pozițiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea și eficientizarea sistemului de sănătate”, a afirmat Poiană.

Ce alte informații conexe apar în cercetare?

Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică.

La nivelul lunii aprilie 2026, sunt înregistrați 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management cu aviz de liberă practică și aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire în specialitatea de sănătate publică și management.