România pregătește un nou pas spre administrația digitală, iar Guvernul mizează pe trei instrumente-cheie pentru următorii ani. Cartea de identitate electronică, semnătura digitală și portofelul digital sunt prezentate drept baza unei schimbări accelerate.
Oficialii spun că 2026 și 2027 trebuie să aducă un salt major, după mai multe încercări lente sau incomplete. Miza este simplificarea relației dintre cetățeni, companii și instituțiile statului.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, susține că România trebuie să recupereze rapid întârzierile acumulate în domeniul digitalizării. În viziunea sa, progresul depinde de implementarea simultană a trei soluții esențiale.
„Prioritatea ar fi, eu aş spune, să deblocăm şi să implementăm o tripletă care înseamnă o semnătură digitală democratizată, adică uşor accesibilă, carte de identitate electronică folosită cât mai larg şi acel wallet, care este şi o obligaţie europeană”, a declarat Darău.
Ministrul consideră că aceste instrumente pot genera schimbări automate în sistem, dacă sunt bine construite și ușor de utilizat pentru public. Accentul cade pe accesibilitate, interoperabilitate și utilizare zilnică.
Cum ar funcționa portofelul digital
Modelul propus seamănă cu o aplicație securizată în care utilizatorii își păstrează documentele importante în format electronic. Acolo ar putea exista buletinul, permisul, diplomele, acte medicale sau documente de călătorie.
Cetățenii s-ar putea identifica online sau fizic, ar semna documente și ar transmite doar datele strict necesare instituțiilor. Sistemul ar urma să fie folosit atât de stat, cât și de mediul privat.
„Pentru că asta, practic, va însemna că vom avea un fel de portofel digital cu acte, sau hârtii oficiale care pot fi implementate şi semnate, fie prin aplicaţii de stat, fie prin aplicaţii private şi e foarte important să permitem şi privaţilor să dezvolte şi acela”, adaugă ministrul.
De ce este importantă noua carte electronică de identitate
Cartea electronică de identitate are dimensiunea unui card bancar și include elemente moderne de protecție împotriva falsificării. Documentul poate confirma identitatea titularului atât la ghișeu, cât și în mediul online, relatează Capital.
În plus, actul respectă standardele europene și poate fi folosit pentru deplasări în statele Uniunii Europene și în Spațiul Schengen. Cipul integrat stochează date protejate criptografic și certificate digitale.
Semnătura electronică inclusă poate avea aceeași valoare juridică precum semnătura olografă, ceea ce ar reduce masiv dependența de hârtii și drumurile la instituții.
Când ar trebui să se vadă rezultatele
La nivel european, infrastructura pentru Portofelul European de Identitate Digitală are termen-limită 25 decembrie 2026. România trebuie să livreze o soluție compatibilă cu standardele comune ale Uniunii.
Darău spune că următorii doi ani sunt decisivi pentru recuperarea întârzierilor istorice și modernizarea aparatului public. Succesul depinde însă de cooperarea dintre ministere și de încrederea utilizatorilor.
„Eu cred că în 2026 şi 2027 trebuie să facem un salt digital, să zic aşa, major. Suntem într-un fel condamnaţi să-l facem mult mai târziu decât ar fi trebuit să-l facem în trecut”, transmite ministrul.