Instabilitatea geopolitică, tarifele și efectul Trump agită piețele, iar aurul și argintul ating noi recorduri

Instabilitatea geopolitică, tarifele și efectul Trump agită piețele, iar aurul și argintul ating noi recorduri
Sursă Foto: freepik.com

Aurul şi argintul revin în centrul atenției investitorilor, pe măsură ce piețele devin tot mai tensionate și imprevizibile. Instabilitatea geopolitică, disputele legate de Groenlanda și introducerea unor noi tarife vamale la nivel internațional accentuează sentimentul de nesiguranță. La această presiune se adaugă și efectul Donald Trump. Totodată, îngrijorările privind datoriile uriașe ale SUA, Europei și Japoniei ridică semne de întrebare asupra stabilității economice globale.

Într-un astfel de climat, investitorii se refugiază în active considerate sigure, ceea ce susține creșterea prețului metalelor prețioase. În același timp, evoluția rapidă a inteligenței artificiale generează noi așteptări, dar și un plus de volatilitate pe piețe. Observațiile sunt incluse într-o analiză realizată de eToro, transmisă vineri pentru Agerpres.

De ce aurul și argintul explodează în timp ce bursele se clatină

„Într-o singură sesiune, marţi, indicele S&P 500 a şters toate câştigurile din acest an, pentru a reveni uşor în zona verde miercuri şi joi, după discursul lui Trump şi ştirile ulterioare venite de la Davos privind potenţialul acord-cadru legat de Groenlanda. Spre deosebire de bursa americană, aurul a crescut cu aproape 15% de la începutul anului, atingând noi maxime istorice, dar adevăratul câştigător pare să fie argintul, care a câştigat peste 38% în aceeaşi perioadă. Aceste mişcări nu sunt determinate doar de instabilitatea globală, ci şi de unele schimbări structurale. Evoluţia preţului aurului nu este cauzată doar de frică: este vorba şi de o schimbare a regimului de investiţii”, a spus analistul eToro, Bogdan Maioreanu.

Practic, creșterea aurului nu mai este alimentată doar de frică, ci de o schimbare de „regim investițional”. În acest nou context, instrumentele clasice, precum obligațiunile de stat sau monedele tradiționale, își pierd din credibilitate. Maioreanu subliniază că un element-cheie este faptul că tot mai multe bănci centrale cumpără aur pentru rezerve. Achiziții importante vin din țări precum Polonia și Bolivia, ca parte a unei diversificări față de dolarul american.

În paralel, investitorii tratează din ce în ce mai mult aurul ca pe o asigurare strategică a portofoliului, nu ca pe un refugiu temporar. Pe acest fond, Goldman Sachs și-a revizuit recent estimarea pentru prețul aurului la finalul lui 2026, ridicând-o la 5.400 de dolari pe uncie. Banca invocă atât cererea puternică din partea băncilor centrale, cât și interesul constant al investitorilor.

„În acelaşi timp, dinamica descendentă a dolarului şi corelaţiile crescânde între acţiuni şi obligaţiuni înseamnă că aurul îndeplineşte din nou rolul pe care îl aveau obligaţiunile”, a adăugat Bogdan Maioreanu.

Cum a ajuns argintul să fie mai atractiv decât aurul

Argintul se conturează tot mai clar ca metalul-vedetă al momentului. În timp ce aurul rămâne în principal un activ de refugiu, acesta are o dinamică diferită. Circulă intens în economia reală și îndeplinește un rol dublu, atât financiar, cât și industrial.

„Acest lucru îl face extrem de sensibil la blocaje şi nemilos atunci când cererea financiară şi cea industrială se suprapun. În ultimele săptămâni, preţul metalului a intrat într-o dinamică parabolică evidentă. Explicaţia pentru această creştere susţinută ar putea veni din intersecţia a trei crize simultane care se alimentează reciproc. O criză fizică, una monetară şi una logistică. Având în vedere că China restricţionează exporturile de minerale strategice de la 1 ianuarie şi că cererea de tehnologie «verde» erodează stocurile (cu un deficit estimat de 215 milioane de uncii), industria se află cu spatele la zid. Trebuie să cumpere la orice preţ pentru a menţine liniile de producţie în funcţiune”, a precizat analistul Maioreanu.

În același timp, datoria publică a SUA urcă spre 38 de trilioane de dolari, inflația rămâne persistentă, iar tensiunile geopolitice amplifică nevoia investitorilor de siguranță. Cum aurul depășește nivelul de 4.900 de dolari pe uncie, argintul începe să fie văzut ca o alternativă cu „efect de levier”, capabilă să accentueze mișcările de piață și să atragă fluxuri speculative.

În plus, protecționismul administrației Trump schimbă regulile jocului. Mărfurile fungibile sunt tot mai mult transformate în active cu miză strategică.

Maioreanu menționează că un document al Departamentului Comerțului a calificat importurile drept risc pentru securitatea națională. Consecința este una rară, deoarece argintul se acumulează în SUA în așteptarea unor prețuri mai mari. În același timp, în restul lumii stocurile rămân la niveluri scăzute.