Tensiuni între două țări NATO. Grecia ia în calcul extinderea apelor teritoriale, în pofida tensiunilor cu Turcia. Ce reacții riscă să provoace decizia

Tensiuni între două țări NATO. Grecia ia în calcul extinderea apelor teritoriale, în pofida tensiunilor cu Turcia. Ce reacții riscă să provoace decizia
Foto: Captură video

Grecia anunță că intenționează să continue extinderea apelor sale teritoriale, inclusiv posibil în Marea Egee. Declarațiile oficiale readuc în prim-plan relația complicată dintre Atena și Ankara, în ciuda apartenenței comune la NATO.

Ce a anunțat ministrul grec de Externe

Ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a declarat vineri că statul elen are în vedere o nouă extindere a apelor teritoriale. Afirmația a fost făcută în parlament, în cadrul unei sesiuni de întrebări, fără a fi precizate zonele maritime vizate.

„Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la şase mile marine”, a spus Gerapetritis. Oficialul grec a subliniat că această situație nu este una definitivă și că precedentele existente susțin o astfel de evoluție. „Aşa cum a existat un acord cu Egiptul, aşa cum a existat un acord cu Italia, va exista şi o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a adăugat ministrul, evitând să indice un calendar clar.

Deși Grecia și Turcia sunt aliate în cadrul NATO, relația bilaterală este marcată de rivalități istorice și dispute nerezolvate. Una dintre principalele neînțelegeri vizează delimitarea platformei continentale în Marea Egee, zonă cu potențial energetic considerabil.

Această regiune are implicații nu doar economice, ci și strategice, în special în ceea ce privește survolurile aeriene și controlul spațiului aerian. Tocmai aceste aspecte transformă orice inițiativă unilaterală într-un subiect extrem de sensibil.

Ce pași a făcut deja Grecia în alte zone maritime

Grecia a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică, de la șase la 12 mile marine, în urma unor acorduri bilaterale. În plus, Atena a semnat un acord de delimitarea maritimă cu Egiptul, în estul Mării Mediterane.

Cu toate acestea, autoritățile elene au evitat până acum măsuri similare în Marea Egee, unde opoziția Turciei a fost constantă și ferm exprimată. Ankara consideră o astfel de extindere drept o amenințare directă la adresa intereselor sale.

Care este poziția Turciei

În 1995, parlamentul Turciei a adoptat o rezoluție prin care a declarat „casus belli” o eventuală extindere unilaterală a apelor teritoriale grecești în Marea Egee. Atena respinge această poziție, considerând-o contrară dreptului maritim internațional, relatează Adevărul.

Ministerul turc de Externe nu a oferit un comentariu imediat după declarațiile lui Gerapetritis, însă poziția Ankarei a rămas constantă de-a lungul anilor. Orice schimbare în statu-quo este percepută drept un risc major de escaladare.

Autoritățile elene susțin că singurul subiect pe care Grecia este dispusă să îl discute cu Turcia îl reprezintă delimitarea zonelor maritime. Aceasta include platforma continentală și zona economică exclusivă, considerate elemente strict juridice.

Atena exclude alte teme din agenda bilaterală, insistând că soluțiile trebuie să respecte dreptul internațional și convențiile maritime existente.