Actuala criză guvernamentală intră într-o nouă etapă, după consultările care au avut loc la Cotroceni. În vreme ce Ilie Bolojan vrea să guverneze cât mai mult cu un guvern interimar, social-democrații vor să ceară clarificări la CCR.
Președintele Nicușor Dan face eforturi să țină AUR în afara jocului de putere, în vreme ce PNL și USR negociază sprijinul politic neoficial al parlamentarilor acestui partid. Din această perspectivă, situația seamănă cu criza din 2007, când PNL a scos PD de la guvernare. Atunci, Călin Popescu Tăriceanu a negociat sprijin politic în Parlament, neoficial, cu PSD.
Scena politică este în pragul exploziei în contextul rupturii din interiorul coaliției de guvernare. Pe de-o parte, social-democrații dau înainte cu retragerea din guvern, în cazul în care Ilie Bolojan nu demisionează de la Palatul Victoria. Pe de altă parte, „Salvatorul de la Oradea” este hotărât să prelungească criza și interimatul, sperând că va aduna suficienți parlamentari pentru susținerea unui guvern minoritar.
Criza guvernamentală duce la noi configurări și reconfigurări în spațiul public. Pe la colțuri, pe sub mese, se fac și se desfac noi alianțe, mai mult sau mai puțin oficiale, pentru a nu da rău la electorat. Peneliștii și useriștii recunosc, forțați de realitate că încearcă să obțină susținerea parlamentarilor AUR, dar insistă că nu fac o alianță cu partidul lui Simion. Ca și cum lipsa unui acord oficial, pe hârtie, ar schimba realitatea
Miniștrii PSD sunt așteptați să își depună demisiile joi, 23 aprilie la ora 14.00. După ce va lua act, premierul urmează să le trimită la Palatul Cotroceni pentru ca președintele să semneze decretele de eliberare din funcție. Timp de 45 de zile, guvernul va putea să funcțineze ca interimar, după care Ilie Bolojan trebuie să meargă în Parlament cu noii miniștri, pentru un vot de încredere. Atunci se va vedea dacă negocierile subterane au dat rezultate.
În acest interval există și posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură. Atât AUR, cât și PSD au anunțat că vor să depună o astfel de moțiune care să ducă la căderea guvernului.
Președintele Nicușor Dan este prins la mijloc în această criză guvernamentală. Șeful statului a declarat, anterior, înainte de momentul 20 aprilie, că nu vrea să ia partea nici unui partid sau politician. Aceasta în condițiile în care i s-a reproșat că nu-l susține direct pe Ilie Bolojan. Lucru de înțeles având în vedere atacurile cu care se confruntă președintele din partea adepților și susținătorilor actualului premier.
În ciuda presiunii la care a fost supus din partea PNL și a USR, șeful statului și-a menținut poziția și a decis să se comporte ca un președinte mediator, iar nu ca un jucător. Cu atât mai mult cu cât Nicușor Dan este independent și nu are legături politice cu nici unul dintre partidele aflate în conflict.
Miercuri, 22 aprilie, președintele a convocat consultări la Palatul Cotroceni cu partidele din coaliție. Miza lui Nicușor Dan, dincolo de obținerea unui acord, a fost de a se asigura că AUR va rămâne în afara jocului de putere. Există temeri că partidul lui George Simion va fi legitimat, într-o formă sau alta și adus la guvernare. De asemenea, președintele a testat partidele cu privire la un posibil premier tehnocrat acceptat de toată lumea.
În condițiile în care nu s-a ajuns la nici o înțelegere, șeful statului intenționează să convoace o nouă rundă de discuții, cu formațiunile, undeva la începutul săptămânii viitoare. Acest lucru nu a fost confirmat oficial, în schimb Nicușor Dan a încercat să dea un mesaj prin care să calmeze lucrurile.
„Dincolo de criza asta politică, trebuie să spunem și să asigurăm românii că avem instituții ale statului care funcționează. Suntem un stat funcțional, cu o diferență de opinie la nivel politic. Nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României. Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR, și fiecare dintre ele și-au exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta!”, a transmis președintele.
În interiorul PSD se discută intens următorii pași în actuala criză guvernamentală, în condițiile în care interimatul s-ar putea prelungi foarte mult. Mai multe surse politice din rândul social-democraților vorbesc despre o sesizare rapidă la Curtea Constituțională. PSD vrea să clarifice care este procedura în cazul interimatelor la nivelul ministerelor, după expirarea termenului de 45 de zile.
Prin această sesizare, PSD încearcă să pună o presiune și mai mare pe guvernul Bolojan, folosind atât instrumente constituționale, cât și pârghii parlamentare. Pe de altă parte, conform procedurilor, CCR nu poate fi sesizată pe scenarii ipotetice cu privire la un eventual conflict de natură constituțională. O astfel de sesizare poate fi formulată abia după ce intervine situația în litigiu.
În acest context, PSD ia în calcul varianta moțiunii de cenzură pentru demiterea guvernului. Social-democrații urmează să aibă mai multe runde de discuții interne în zilele următoare. Ei așteaptă mișcările premierului, urmând să-și decidă următorii pași de urmat în funcție de ceea ce va face Ilie Bolojan.
PNL și USR insistă pe un guvern minoritar susținut cu voturile unor parlamentari AUR. Ilie Bolojan are nevoie de 232 de voturi pentru a-și trece prin Parlament un nou Guvern. El trebuie să atragă de partea sa un număr de 49 de voturi. Politicienii PNL dau asigurări în emisiunile de televiziune că nu negociază cu AUR. Totodată, confirmă că discută cu parlamentarii acestui partid.
Or, este destul de dificil să rupi un număr atât de mare de parlamentari și să-i transformi în traseiști. E greu de crezut că parlamentarii AUR și-ar sacrifica viitorul politic. Partidul lui Simion domină în sondajele de opinie, iar construcția PNL-USR are viitor incert după 2028. Astfel, susținerea guvernului Bolojan, dacă va exista din partea parlamentarilor AUR, se va face cu acordul tacit al conducerii partidului.
Din această perspectivă, actuala criză guvernamentală seamănă cu cea din 2007, din timpul guvernării PNL-PD. După demierea miniștrilor PD, PNL a continuat să guverneze, alături de UDMR, cu susținerea parțială a PSD, din Parlament.
În guvernarea Alianței DA, din 2005 până în 2007, relațiile dintre PNL, condus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, și PD, apropiat de președintele Traian Băsescu, s-au deteriorat. Au existat numeroase dispute legate de guvernare, justiție și influența asupra instituțiilor statului.
Apogeul crizei a fost atins în aprilie 2007, când Călin Popescu-Tăriceanu a decis scoaterea miniștrilor PD din guvern. În urma acestei decizii, PNL a condus un guvern minoritar alături de UDMR, susținut parțial de PSD în Parlament. Această situație a durat aproape doi ani până la alegerile parlamentare din 2008.
Nici atunci nu a existat un acord oficial, între PNL și PSD. Sunt de notorietate negocierile purtate de pesedistul Viorel Hrebenciuc și Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților din partea PNL. Relația PSD și PNL, din acea perioadă, a culminat cu tentativa de demitere a președintelui Traian Băsescu. Suspendarea din Parlament, din primăvara lui 2007, a fost respinsă prin referendum popular.