Guvernul amână bugetul pe 2026. Discuțiile încep în prima parte a lui decembrie

Proiectul de buget pentru anul viitor a fost amânat, primele discuții urmând să aibă loc abia la începutul lui decembrie. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan.

Bolojan amână proiectul de buget

Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri că în următoarele două săptămâni va începe discuţia privind bugetul de anul viitor. Proiectul va fi prezentat în coaliția de guvernare unde va fi analizat, înainte de a fi depus în Parlament. Șeful guvernului a comentat acest subiect într-un interviu acordat site-ului „Europa Liberă România”. El a fost întrebat în ce stadiu se află procesul de elaborare a Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

Bolojan dă vina pentru întârziere pe tensiunile din coaliție. Proiectul de buget nu poate fi pregătit decât după ce se adoptă următoarele măsuri de austeritate. Este vorba despre concedieri colective și majorări de taxe și impozite locale, pentru anul viitor.

„În următoarele două săptămâni va începe discuţia pe buget. Trebuie să spunem deschis: bugetul va fi promovat în momentul în care pachetele pe care se bazează un buget predictibil vor fi adoptate. Şi dacă nu le adoptăm cel mai târziu până la jumătatea lunii decembrie, există, din păcate, riscul ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punctul de vedere al ţintelor deficitului bugetar. Şi nu ne putem permite asta ca ţară”, a spus Ilie Bolojan.

Povara fiscală pusă pe umerii românilor de rând

Prin măsurile de austeritate adoptate coaliția de guvernare a plasat întreaga povară a recuperării deficitului pe umerii populației. Românii de rând, fie chiar și funcționarii de carieră sunt puși să plătească dezmățul guvernării anterioare PNL-PSD. Nomenklatura politică și clientela de partid sunt protejate de asemenea măsuri, deși sunt responsabile pentru actuala criză fiscal-bugetară.

„Voi insista în perioada imediat următoare să punem în practică toate proiectele care setează bugetul sănătos – respectăm jaloanele, ne încasăm fondurile europene şi creăm condiţii ca de anul viitor să reluăm o creştere economică sănătoasă, cu o economie pusă pe baze corecte, cu legi bune şi cu o altă atitudine”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, premierul a vorbit despre bugetul alocat Apărării, spunând că România va respecta angajamentele pe care şi le-a asumat.

„Apărarea, conform angajamentelor pe care şi le-a luat România, va trebui să aibă un buget ceva mai mare. Nu mult mai mare, pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat şi vom creşte acest buget”, a afirmat Bolojan.

Proiectul de buget și guvernarea prin război social

Încă de la preluarea guvernării, Ilie Bolojan a declanșat un adevărat război social tranformând în inamici ai statului întregi categorii sociale și profesionale. Rând pe rând au fost arătați ca degetul și declarați vinovați pentru ceea ce se întâmplă bolnavii, pensionarii, studenții și elevii, persoanele vulnerabile, profesorii, lucrătorii, funcționarii de carieră, iar mai nou magistrații.

Premierul și echipa sa au căutat, în aceste luni, să demonizeze întregi categorii sociale și profesionale pentru a justifica măsurile de austeritate:

• bolnavii au fost acuzați că beneficiază de concedii medicale fără drept;
• pensionarii au fost găsiți vinovați pentru că au beneficiar de majorările de pensii;
• studenții și elevii au fost considerați vinovați pentru că au beneficiat de burse care care, chipurile nu li se cuvin;
• profesorii sunt considerați responsabili pentru eșecul sistemului de educație;
• persoanele vulnerabile, au fost considerate responsabile pentru lipsa fondurilor din sistemul de sănătate;
• veteranilor de război și foștilor deținuți politici și s-a reproșat același lucru;
• lucrătorii au fost acuzați că nu acceptă să muncească mai mult, pe salarii mai mici;
• funcționarii de carieră sunt vizați de concedieri colective, în vreme ce sinecuriștii politici sunt protejați;
• magistrații sunt demonizați pentru pensiile speciale.

Nomenklatura politică și clientela de partid protejată

În vreme ce românii sunt puși să plătească costurile incompetenței și hoției guvernărilor anterioare, nomenklatura politică și sinecuriștii de partid se bucură de protecție. Partidele beneficiază, în continuare de subvenții, deși banii sunt cheltuiți într-un mod total netransparent, pentru a finanța campanii de propagandă politică.

Prin programe precum Anghel Saligny sume uriașe de bani sunt canalizate spre firmele clientelare, sub pretextul unor investiții în „creșterea calității vieții”. În realitate, nimeni nu verifică felul în care sunt cheltuiți acești bani, iar Ministerul Dezvoltării acceptă la plată orice, chiar și atunci când bugetul programului este depășit.

Sinecurișii de partid puși la conducerea unor companii de stat, multe falimentare, sunt de neclintit. Pentru Ilie Bolojan este mai ușor să concedieze 13 – 14.000 de funcționari de carieră decât să se atingă de un singur fir de păr al unui astfel de sinecurist. Cel mai evident exemplu este al directorului Transgaz, Ion Sterian, al cărui mandat tocmai a fost prelungit.

Dacă în cazul funcționarilor de carieră, șefii politici pot recurge la șantaj, amenințări sau hărțuiri pentru a-i determina să renunțe la locul de muncă, lucrurile se schimbă în cazul acestor sinecuriști. Așa cum pot fi auziți diverși miniștri, fie legea, fie contractele, fie alte considerente de natură religioasă și morală îi împiedică să-i dea afară.

Parlamentul, o instituție cu risc ridicat de evaziune fiscală

Parlamentul este o instituție fundamentală a statului român care și-a dat singură derogare pentru a comite legal evaziune fiscală. O firmă este obligată să declare și să justifice cu documente, fie și un singur leu cheltuit. În caz contrar, riscă să fie sancționată de ANAF și acuzată de evaziune.

Cei 464 de parlamentari au legaliat, însă evaziunea fiscală în propriul interes. Lunar fiecare dintre aceștia poate să cheltuie până la 17.750 de lei, din sumele forfetare, fără să depună o chitanță sau o factură. Este de ajuns să dea o declarație pe propria răspundere. Lucru care nu se întâmplă în cazul operatorilor economici care sunt priviți din start, la fiecare control, ca potențiali infractori.

Anual, parlamentarii cheltuie aproape 100 de milioane de lei, în totală lipsă de transparență, fără să fie obligați să prezinte documente justificative. Din cauza acestor reglementări, adoptate în 2023, Parlamentul a devenit o instituție cu risc crescut de evaziune fiscală legală.