Ilie Bolojan a comentat plângerea prealabilă inițiată de ÎCCJ la adresa Guvernului și a Ministerului de Finanțe pentru refuzul de a asigura fondurile destinate plății restanțelor salariale către magistrați și alte categorii profesionale.
ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului de Finanțe în care denunță refuzul de a asigura fondurile destinate plății drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite. Ilie Bolojan susține că plângerea trebuia îndreptată împotriva Parlamentului, iar nu a Guvernului. El spune că legea bugetului a fost definitivată prin votul deputaților și senatorilor.
„Guvernul a promovat un buget, iar acesta a fost amendat în Parlament. Indiferent de sentința care va fi dată – dar poate va fi dată tot cum au fost date și sentințele în zona de salarizare a magistraților – aceasta nu poate fi pusă în aplicare. Nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României. Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui ceva într-un proiect de lege și în Parlament se modifică. Cred că ar trebui o atenție mai mare atunci când sunt declanșate astfel de acțiuni”, a spus premierul la Digi 24.
El a subliniat că nu Guvernul este responsabil pentru felul în care a fost modificat bugetul petru 2026 în Parlament. Totodată, a adăugat, apare și o problemă legată de „suportabilitate bugetară”.
„Prin urmare, nu Guvernul este responsabil pentru această situație. În al doilea rând, e o problemă de suportabilitate bugetară și socială, când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin, istoric din, spate, România este într-o situație de criză. Personal, cred că, din punct de vedere moral, când ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gândești la anumite eșalonări”, a mai spus Bolojan.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat, vineri, o plângere prealabilă împotriva Guvernului Ilie Bolojan și a Ministerului Finanțelor. Instituția condusă de Lia Savonea cere Executivului să pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
„Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026.
Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate faţă de necesarul transmis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligaţia de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluţionarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ÎCCJ.
În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.