În prima sa reacție pe larg de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, fosul cancelar german Angela Merkel a spus că nu are „de ce să-și ceară scuze” pentru politica de apropiere de Rusia pe care a promovat-o, deoarece nu a făcut decât să aibă o abordare pragmatică și orientată spre comerțul cu Moscova.
Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a reacționat la interviu, susținând că Angela Merkel practic a împins Europa spre o dependență acută de resursele energetice rusești. Acum, această dependență practic ține Europa, și mai ales unele state precum Germania, legată de mâini și de picioare.
În cei 16 ani cât Merkel a fost cancelar, Germania a devenit foarte dependentă de resursele energetice rusești. Merkel a fost dur criticată pentru politica sa, inclusiv pentru susținerea pe care a manifestat-o față de controversatul gazoduct Nord Stream 2, ce urma să dubleze livrările de gaze rusești către Germania, ocolind Ucraina. Gazoductul a fost construit, dar nu funcționează ca sancțiune după declanșarea războiului.
Merkel a mai fost criticată pentru că nu a fost de acord să confere Ucrainei foaia de parcurs pentru aderarea la NATO, la summitul de la București din 2008.
În recentul său interviu, fostul cancelar a susținut că a fost conştientă de mulţi ani de ameninţarea ce plana asupra Ucrainei din partea regimului Putin.
Pe de altă parte, era în interesul Germaniei „să găsească un modus vivendi cu Rusia, pentru a nu ne trezi într-o stare de război”, a spus Merkel.
„Nu mă gândeam că Putin se va schimba datorită relaţiilor comerciale”, a mai precizat ea.
Angela Merkel a mai argumentat că Rusia nu putea fi pur și simplu ignorată:„ Era pertinent să avem cel puţin relaţii comerciale. Şi eu nu-mi voi cere scuze”. Ea a mai precizat că izolarea Rusiei nu e posibilă pe termen lung chiar dacă Vladimir Putin a comis o „mare greșeală”.
„Dacă Merkel a știut mereu că Rusia plănuiește un război și scopul lui Putin e să distrugă UE, atunci de ce (Germania) ar construi Nord Stream 2?”, a scris, pe Twitter, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.
El a acuzat-o apoi pe Merkel că a „împins” Europa spre o dependență crescută de resursele energetice rusești.
„De ce Germania trebuie să repare această greșeală acum?”, s-a întrebat apoi Podoliak.
De altfel, Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, a susținut că țara sa plătește greșelile făcute de Germania și Franța. Marele șahist Garry Kasparov a exprimat o poziție asemenea.
Acuzații similare la adresa Germaniei, dar și a Franței, au venit și din Polonia.
„Germania, la fel ca Franţa, are o simpatie foarte puternică pentru Moscova. Ani în șir, guvernul german nu a vrut să vadă ce face Rusia sub conducerea lui Putin, iar astăzi se vede rezultatul”, declara, la începutul lunii aprilie, vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului Lege și Justiție (PiS) și cel considerat liderul de facto al Poloniei.
Despre relația Germania – Rusia și cum s-a ajuns la agresiunea rusă în Ucraina a vorbit, pentru B1 TV, și Ioan Stanomir, politolog, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
„Principala sursă de venit a mașinării de război ruse e vânzarea de hidrocarburi către Occident. Tragedia din Ucraina e rezultatul unor decenii de complicitate cu Rusia. Decenii de complicitate! Iar aceste decenii de complicitate lasă să se vadă cum care a fost prețul lor”, a spus Stanomir.
Acesta a făcut referire mai ales la Germania: „Haideți să spunem lucrurilor pe nume și să ieșim puțin din această ipocrizie. Rusia și-a construit mașinăria de război, câtă e ea, prin simbioza pe care a avut-o cu economia germană”.