Dietele fără carbohidrați: soluție sau pericol pentru sănătate? Ce riscuri apar în lipsa lor

Carbohidrații reprezintă principala sursă de combustibil pentru organism și fac parte din cei trei macronutrienți esențiali. Atunci când sunt eliminați complet din alimentație, corpul trece prin transformări semnificative, unele dintre ele având consecințe negative asupra sănătății.

Cum reacționează organismul când nu mai primește carbohidrați

În lipsa carbohidraților, corpul activează mecanisme alternative pentru a obține energie. Prima etapă este gluconeogeneza, adică procesul prin care organismul produce glucoză din alte surse, precum aminoacizii proveniți din mușchi sau glicerolul eliberat din grăsimi.

„Deși poate fi util pe termen scurt pentru supraviețuire, corpul nu ar trebui să rămână în acest stadiu pentru perioade îndelungate, deoarece ar putea duce la dezechilibre hormonale, hiperglicemie și probleme la nivelul ficatului și tiroidei”, spune nutriționista Samantha Coogan, director al Programului Didactic în Nutriție și Dietetică de la Universitatea Nevada, Las Vegas.

La aproximativ 24-48 de ore după ce nu mai primești carbohidrați, depozitele de glicogen (rezervele energetice de urgență) se golesc. În acel moment, corpul începe să folosească grăsimile pentru a produce energie, proces cunoscut sub numele de cetoză.

Care sunt efectele secundare ale cetozei

„Nu putem supraviețui fără carbohidrați”, explică Coogan. Ea subliniază că organismul are nevoie de cel puțin 130 de grame de carbohidrați zilnic doar pentru funcțiile de bază, iar necesarul este și mai mare pentru persoanele active fizic.

Pe termen scurt, trecerea în cetoză poate provoca:

• schimbări de dispoziție și iritabilitate;

• probleme digestive precum constipația;

• oboseală accentuată;

• așa-numita „gripă keto”.

Dacă acest regim este menținut o perioadă lungă, consecințele pot fi mai serioase: deshidratare, dezechilibre electrolitice, și în cazul diabeticilor, risc de cetoacidoză, o complicație gravă și potențial letală.

Ajută dietele sărace în carbohidrați la slăbit

Regimurile low-carb au câștigat popularitate de-a lungul decadelor, dar nu există o definiție unitară a ceea ce înseamnă „puțini carbohidrați”. Majoritatea cercetărilor plasează acest aport sub 26% din totalul caloriilor zilnice, în timp ce recomandările oficiale sugerează între 45 și 65%.

Explicația pentru care unele persoane pierd în greutate cu astfel de diete este că nivelul crescut de proteine și grăsimi induce o senzație de sațietate mai mare, ceea ce reduc implicit consumul caloric. În plus, pentru diabetici, scăderea nivelului de zahăr din sânge poate fi un avantaj temporar.

Totuși, studiile arată că aceste efecte sunt vizibile mai ales pe termen scurt. „Pe termen lung, rezultatele persoanelor care urmează diete low-carb comparativ cu alte tipuri de diete pe bază de plante se echilibrează”, spune nutriționista Julie Stefanski, purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică, potrivit Ziare.com. Ea subliniază și faptul că aceste regimuri sunt restrictive și greu de urmat, ceea ce face ca după un an diferențele față de alte diete să fie minime.

Este dieta Keto o opțiune sigură

Cea mai cunoscută variantă de dietă low-card este Keto, care limitează carbohidrații la maximum 50 de grame pe zi, tocmai pentru a menține organismul în cetoză. În unele situații medicale, precum epilepsia sau diabetul de tip 2, poate exista un beneficiu temporar. Cu toate aceste, siguranța pe termen lung rămâne incertă.

„Pericolul nu vine din faptul că ești în cetoză pe termen scurt. Pericolul vine din evitarea alimentelor nutritive care conțin carbohidrați”, explică Stefanski.

Renunțarea completă la această categorie alimentară înseamnă și lipsa unor nutrienți importanți, precum vitamina C, acidul folic, vitaminele din complexul B sau fibrele, elemente vitale pentru sănătatea generală.

De ce sunt carbohidrații indispensabili pentru sănătatea ta

Carbohidrații nu înseamnă doar energie, ci și recuperare, rezistență, și protecție împotriva unor afecțiuni. Spre exemplu, o cercetare a arătat că sportivii care au consumat carbohidrați după efort s-au recuperat mai bine decât cei care au consumat exclusiv proteine. Acest lucru demonstrează rolul lor în refacerea și creșterea masei musculare.

Pe lângă asta, carbohidrații furnizează fibre, antioxidanți și vitamine care sprijină digestia, sănătatea cardiovasculară și funcționarea sistemului imunitar. Excluderea lor totală din alimentație poate duce la probleme serioase, printre care nivelul crescut de colesterol, formarea pietrelor la rinichi, fragilitate osoasă, tulburări digestive și chiar risc crescut de cancer, după cum atrage atenția Stefanski.